Solutii Constructive

Pericole și neconformități la aparatele de ventilație cu recuperare de căldură. Ce trebuie să știm pentru a evita o „păcăleală”?

Ministerul Mediului a pus la dispoziția românilor un nou proiect prin care pot accesa fonduri
pentru a-și eficientiza locuințele din punct de vedere energetic. Pe lângă sistemele de încălzire,
iluminare și izolare termică, statul acordă sprijin și pentru sistemele de ventilație cu recuperare
de căldură.
Aceste sisteme au luat amploare pe piață în ultima perioadă și datorită „trend-ului” caselor
pasive, dar și datorită eficienței – în adevăratul sens al cuvântului – de care dau dovadă. Un
astfel de aparat ales corect poate reduce costurile la întreținere cu până la 30%. Dar întrebările
sunt: cum alegem corect un astfel de sistem și mai ales cum ne dăm seama că aparatul își face
cu adevărat treaba, în standardele comunicate de producător?
În proiectul Casa Eficientă Energetic, autoritățile acordă fonduri pentru casele deja construite,
fără fi luate în calcul și cele noi. Pentru aceste clădiri, cel mai des folosite sisteme de ventilație
cu recuperare de căldură sunt cele de tip descentralizat, montate direct pe pereții exteriori ai
casei. Avantajul unui astfel de sistem este în principal modalitatea ușoară de montare. Ne scapă
de un nou șantier, nefiind nevoie decât de carotarea peretului, fără a se monta un traseu de
tubulaturi, cum ar fi în cazul sistemelor care funcționează centralizat, cu un singur aparat
prevăzut într-o incintă tehnică. Dar faptul că recuperatoarele descentralizate sunt cele mai
folosite, nu înseamnă întotdeauna că sunt și „cele mai bune” sau „ cele mai eficiente”. Mai
mult, pot însemna doar o cheltuială în plus, fără ca beneficarul să știe dacă își fac cu adevărat
treaba.

Dincolo de faptul că sistemele descentralizate se montează fără tubulatură, aceste nu au prea
multe beneficii care să facă diferența între o casă cu sau fără astfel de sisteme. De exemplu, nu
sunt dotate cu by-pass de vară, care este obligatoriu conform certificatului Ecodesign 2018,
cum este cazul sistemelor centralizate. Prin acest by-pass este asigurată o răcire mecanică în
sezonul cald pe timp de noapte, atunci când temperatura din exterior este mai scăzută decât
cea din interior.

O altă problemă pe care o putem întâmpina în cazul sistemului descentralizat este cea a
zgomotului. Având în vedere că nu au tubulatură și se montează direct în peretele exterior,
sistemele permit zgomotului stradal să intre în casă. În plus, doar un singur aparat montat într-o
cameră nu rezolvă problema ventilației. Un astfel de dispozitiv nu are suficientă putere pentru a
împinge aerul pe toată suprafața camerei. Practic el ventilează zonal, la maximum doi metri de
locul în care e montat, astfel aerul proaspăt nu ajunge în întreaga incintă. De cele mai multe ori este nevoie de două aparate care să funcționeze în tandem pentru o cameră, având în vedere
că trebuie creat un flux de aer care să se miște. Iar dacă la asta mai adăugăm și restul
camerelor, atunci investiția devine destul de consistentă. De asemenea, fiindcă avem unități
independente în fiecare cameră, eficiența energetică a incintei scade, ventilatoarele având un
consum mai ridicat.

Totodată, poate apărea o problemă de reglare a debitului de aer între interior și exterior, mai
ales când se deschid ușile, iar aerul rece de afară intră necontrolat în casă și anulează o parte
din beneficiile unui sistem de ventilație, creându-se un dezechilibru.
Pe ansamblu, la o locuință de la bloc, sistemele de ventilație descentralizate, montate în pereți,
sunt cele mai potrivite. Dar dacă vorbim despre o casă, atunci soluția cea mai adecvată și
eficientă pe termen lung, este tot un sistem centralizat cu tubulatură, cu guri de ventilație în
toate camerele, chiar dacă montajul presupune un disconfort. Dacă totuși se optează pentru
sisteme descentralizate, la ce ar trebui să fim atenți pentru a nu ne păcăli?

Atenție la producătorii non-UE!

Beneficiarii unui sistem descentralizat de ventilație cu recuperare de căldură trebuie să fie
atenți în primul rând la țara de proveniență a aparatelor. Pentru a evita surprizele neplăcute
legate de eficența acestor aparate, este bine să ne orientăm către sisteme produse în Uniunea
Europeană, pentru că așa putem fi siguri că sunt conforme cu legislația în vigoare și au toate
certificatele tehnice și energetice valabile. Uniunea Europeană este cea mai reglementată și
evoluată piață din lume pe zona de ventilare și recuperare de căldură. În acest fel, un aparat
produs în UE vine să întărească faptul că am făcut o alegere bună.
De exemplu, un certificat pe care trebui să îl luăm în considerare este European Ecodesign
2018. Este important ca unitatea aleasă să răspundă unor norme, care stabilesc valori-limită și
impun respectarea unor măsurători exacte, precum consumul maxim de energie.
O altă normă europeană este nivelul de zgomot care trebuie să fie sub 40 dB în punctul maxim
de funcționare sau alerta pentru schimbare filtre. Ceea din urmă este, la fel, o caracteristică
importantă, fiindcă de cele mai multe ori beneficiarii uită să schimbe filtrele și practic anulează
aproape în întregime beneficiile unui sistem de ventilare cu recuperare de căldură.
Un alt indicator care atestă eficiența și la care trebuie să fim atenți este parametrul SEC
(Specific Energy Consumption) care ține cont de următoarele elemente: pierderea de presiune
pe circuitul de introducere și circuitul de extracție. Consumul ventilatoarelor în regimul nominal
trebuie să țină cont de această pierdere, iar eficiența recuperatorului de caldură în regim de
vară, care trebuie să fie peste 73%.

În funcție de acești parametrii, recuperatoarele se încadrează într-o anumită clasă energetică,
de la D la A+. Trebuie menționat faptul că cele mai multe modele de recuperatoare de căldură
descentralizate de pe piață, nu pot să îndeplinească normele de mai sus. În primul rând nu au
by-pass de vară sau ventilatoarele sunt prea slabe. Mai mult, în urma unor teste realizate de
specialiști pe anumite modele de astfel de recuperatoare de pe piața din România s-a constatat
că valorile menționate în fișa tehnică a aparatului nu corespund cu funcționarea reală. Spre
exemplu, pentru modelul testat, se menționa în fișa tehnică un volum de aer asigurat de
150m³/h, iar în funcționarea la capacitatea maximă, respectivul aparat nu livra mai mult de
25m³/h.

Testele au fost efectuate pe aparate care nu provin din Uniunea Europeană, în
laboratoare acreditate din UE, dar și de specialiști de la Universitățile Tehnice din România.
În concluzie, în momentul în care ne decidem să ne instalăm un astfel de sistem trebuie să fim
foarte atenți la producători, la fișele tehnice și la certificatele aparatului. De asemenea,
beneficiarul ar trebui să solicite montatorului o garanție și testarea funcționării cu aparatură
specializată, după instalare, pentru a vedea dacă parametrii din soluția tehnică (debitul de aer
în primul rând și nivelul de zgomot) corespund cu realitatea. Pe lângă debit și zgomot trebuie
testat și nivelul de recuperare, prin măsurarea temperaturii aerului la evacuare și la
introducere.

Articole similare

Acceseaza serviciile de iarna pentru curatat cos fum realizate de specialistii IgienaServ.ro

comunicat de presa

Soba din teracota – caldura traditionala

Ion Diamandi

Protecția împotriva incendiilor prin sisteme inteligente GEZE

comunicat de presa

Lasă un comentariu