Un arhitect din Statele Unite ale Americii, Johnsen Schmaling, ne-a trimis, pe lângă fotografiile acestui proiect, şi povestea proprietarilor: doi oameni frumoşi, cu multe pasiuni, care iubesc viaţa şi natura.
Topo House, cum este denumită de arhitect casa din imagini, a fost gândită pentru un inginer şi soţia sa, de profesie sculptor. După ce a trăit timp de două decenii într-o clădite veche, situată în centrul oraşului Madison, cuplul (ambii motociclişti) a decis să se mute la ţară pentru a fi mai aproape de natură.
Ei au ales acest teren din Wisconsin pentru că şi-au dorit să aibă acces facil la reţeaua (în continuă expansiune) de trasee mountain bike, care brăzdează dealurile din vecinătate. Revenind la proiect, am aflat de la arhitect că „acesta demonstrează cum o clădire poate fuziona literalmente cu contextul său, estompând graniţele dintre peisaj şi arhitectură, dintre natură şi construcţie şi formând un volum jos, parţial scufundat.”
Unul dintre aspectele definitorii ale proprietăţii este curtea interioară, sculptată în volumul construcţiei şi acoperită de o consolă orientată spre sud. „Camera în aer liber”, cum îi place arhitectului să numească curtea interioară, oferă protecţie împotriva vânturilor puternice şi, în general, împotriva condiţiilor climatice în continuă schimbare specifice zonei.
Anveloparea clădirii s-a făcut într-un mod cât se poate de inedit, inspirat de „deformaţiile dramatice de suprafaţă care apar atunci când bate vântul peste culturile şi ierburile de preerie din jur”. Pentru acoperişul clădirii, dar şi pentru mai multe suprafeţe de pe faţadă, cu excepţia celor acoperite cu panouri de cupru, s-au folosit panouri din fibră de beton, prevăzute cu aripioare din aluminiu negru anodizat. În funcţie de momentul zilei şi de unghiul din care sunt privite, aripioarele creează un val în continuă schimbare.
La interior, camerele sunt interconectate pentru a crea o continuitate care urmăreşte topografia terenului dispus în pantă. Spaţiul este compartimentat în funcţie de cele cinci plăci individuale care formează podeaua şi care urmăresc cotele de înălţime ale terenului. De la intrare, casa urcă în mod constant până ajunge în cel mai înalt şi mai izolat punct al construcţiei, care oferă cea mai multă linişte şi intimitate.
ATUURI
Înainte de a desena proiectul în detaliu, arhitectul a ales să comande şi să analizeze concluziile unui studiu topografic. Un astfel de studiu are drept scop, pe lângă determinarea exactă a graniţelor unei proprietăţi, şi stabilirea caracteristicilor naturale ale terenului, precum şi a eventualelor modificări făcute de om. Studiul topografic va oferi cifrele exacte în legătură cu dimensiunea, cota de înălţime şi stadiul diferitelor modificări apărute în decursul anilor din cauze naturale sau provocate de lucrările artificiale făcute de om.
Text: Simona Popa
Material realizat cu sprijinul Johnsen Schmaling Architects Milwaukee, Wisconsin, USA
info@johnsenschmaling.com
www.johnsenschmaling.com
