Image default
Mansarda

Care sunt etapele de construire a mansardei?

Mansarda, un loc de poveste cu aer cochet, poate aduce o suplimentare considerabilă a spaţiului util, cu un cost redus şi o execuţie rapidă. Indiferent că vrei să construieşti o mansardă, să o amenajezi sau să transformi un pod în mansardă, trebuie să te documentezi şi să ai în vedere câteva aspecte importante, pentru a evita din start dezavantajele ce pot surveni: izolaţie precară, umiditate ridicată, prea frig iarna, prea cald vara.

Există câteva reguli de construire a mansardelor, pe care ar fi bine să le cunoşti. Astfel, înălţimea liberă pentru încăperile de locuit este de minimum 2,55 metri, iar pentru degajamente (băi, debarale etc.) – de 2,30 metri. Panta acoperişului generează înălţimea peretelui de închidere perimetrală. În cazul unei pante de până în 20˚, peretele va avea înălţimea de minimum 1,5 metri, dacă panta are între 20˚ şi 45˚, peretele va fi de 1,2 metri, iar atunci când panta este de peste 45˚ – peretele va avea minimum 1 metru. Înălţimea utilă la 70 cm de perete trebuie să fie de minimum 1,90 metri.

Realizarea unei mansarde trebuie tratată de la început cu maximum de atenţie. Indiferent că te-ai hotărât să mansardezi o construcţie existentă sau să transformi un pod în mansardă, discută cu un profesionist în vederea efectuării unei expertize tehnice. Această experiză va cuprinde mai multe măsuri, pe care trebuie să le iei pentru ca structura existentă să poată suporta greutatea noii construcţii.

În cazul unei construcţii noi, prevăzute cu mansardă, trebuie să ştii care sunt materialele necesare pentru a o realiza într-un mod optim. Chiar dacă execuţia se face relativ rapid, paşii pe care trebuie să-i urmezi pot fi consideraţi “cele 6 porunci” şi nu trebuie săriţi. În continuare îi vom prezenta pe primii patru, cu ceilalţi doi revenind într-un alt material.

1.            SOLUŢII CONSTRUCTIVE

Mansarda poate avea o structură mixtă, de stâlpi, grinzi, frontoane, centuri de beton şi lemn, sau poate fi integral din lemn.

Lemnul este un material de construcţie care are şi avantaje (este ieftin, bun izolator termic, uşor de prelucrat, biodegradabil etc.), şi dezavantaje (este combustibil şi foarte sensibil la atacul mucegaiurilor, carilor şi insectelor). Însă, prin tratarea cu substanţe ignifuge, anticari, antifungice, insecticide, lemnul capătă o rezistenţa sporită împotriva inamicilor naturali şi incendiilor.

IMPORTANT!

Zona dintre centura de beton şi cosoroaba pe care se montează căpriorii trebuie hidroizolată cu carton bituminat. Acesta împiedică infiltrarea umezelii în lemn şi reduce riscul putrezirii elementelor structurale din lemn.

2.            REALIZAREA ÎNVELITORII

Elementele din lemn, respectiv căpriorii, pana de coamă, doliile, astereala etc., trebuie să fie uscate, tratate ignifug şi împotriva dăunătorilor, înainte de a aplica alte straturi de finisaj.

Peste astereală se montează folie anticondens, fixată cu ajutorul unor şipci de lemn, ce vor reprezenta elementele de montaj pentru viitoarea soluţie de finisaj: ţiglă ceramică, tablă etc. Această folie are două feţe: una permeabilă la vapori, care se aşază spre astereală şi are rolul de a difuza condensul către exterior, şi alta impermeabilă, ce împiedică pătrunderea apei, condensului şi prafului în structura materialelor de sub aceasta.

Finisarea învelitorii presupune alegerea soluţiei de acoperire: ţiglă ceramică, ţiglă metalică, tablă, şindrilă bituminoasă etc. Cu toate că fiecare dintre acestea generează păreri de genul pro şi contra, cel mai bine este să începi de la aspect. Gândeşte-te care este impactul pe care vrei să-l aibă, după care triază în funcţie de durata de viaţă, garanţie, greutate, pantă, izolare, montaj.

Atenţie!

Alegerea tipului de acoperiş încă din faza de proiect te ajută să faci cele mai bune alegeri şi, implicit, economii de bani şi timp.

3.            IZOLAŢIA

Izolaţia termică este foarte importantă şi te ajută să eviţi situaţii de genul prea frig iarna şi prea cald vara. Poate fi realizată cu vată minerală bazaltică, spumă poliuretanică, fulgi de celuloză etc.

Din punctul de vedere al raportului calitate-preţ, cea mai bună soluţie o reprezintă vata minerală bazaltică, care are şi rol de izolaţie fonică. Aceasta trebuie să aibă o grosime de minimum 20 cm. Pereţii exteriori pot fi izolaţi cu polistiren expandat, polistiren grafitat sau vată minerală bazaltică.

BINE DE ŞTIUT!

Distanţa de montaj între căpriori trebuie să fie de 60 cm – aceasta reprezintă lăţimea plăcii de vată minerală bazaltică.

4.            BARIERA DE VAPORI ALUMINIZATĂ

Pe timpul iernii, temperatura din spaţiile locuite este considerabil mai ridicată decât cea din exterior. Astfel, vaporilor interiori înregistrează o creştere a presiunii şi, ca atare, încearcă să pătrundă în structura acoperişului. Ei bine, bariera opreşte umiditatea să ajungă în exterior, iar astfel se evită declanşarea procesului de condensare.

SFAT

Folia barieră de vapori trebuie întotdeauna montată pe partea interioară a termoizolaţiei. De asemenea, se recomandă ca suprapunerile şi racordările acesteia la alte elemente structurale (lucarnă, zidărie) să fie realizate în mod etanş, lipite, sigilate, pentru a împiedica pătrunderea vaporilor şi a aerului.

Foto: Sutterstock

Material realizat cu sprijinul arhitectei Ioana Oncea – SC Cubicular Design Studio SRL-D, [email protected]

Articole similare

Definește-ți stilul mansardei cu VELUX Colour By You – cea mai colorată colecție de rulouri opace!

casamea.ro

Când se montează fereastra de mansardă?

Ion Diamandi

Cum iluminezi, mobilezi şi amenajezi mansarda?

casamea.ro

Lasă un comentariu

four × 3 =