Image default
Practic

Sfaturi utile pentru amenajarea cramei

Datorită modificărilor apărute în stilul de viaţă, proprietarii de case solicită tot mai des construirea şi amenajarea unor spaţii pentru nevoi speciale. Printre acestea se numără crama, cămara şi magazia pentru scule.

Cultura vinului este din ce în ce mai apreciată, dovadă fiind numărul tot mai mare de persoane interesate să colecţioneze anumite sticle cu vin sau să depoziteze diferite sortimente de vin pentru a le degusta cu diverse ocazii sau după ce se învechesc.
Indiferent de dimensiuni, mod de construire sau materiale folosite, crama este o funcţiune importantă, având în vedere că atmosfera sa răcoroasă, ferită de îngheţ, reprezintă cadrul ideal pentru găzduirea butoiului cu vin sau a celui cu varză murată.

Unde construiţi crama?
Înainte de toate, trebuie să vă decideţi asupra locului în care doriţi să amenajaţi crama. În cazul în care vreţi ca aceasta să se afle chiar sub locuinţă, vă recomandăm să o cuprindeţi în proiectul iniţial de construire, întrucât excavarea terenului după ridicarea casei nu va mai fi posibilă. Tot în incinta spaţiului dedicat cramei, la subsol, puteţi amplasa şi cămara. Dacă ideea v-a venit ulterior finalizării imobilului, atunci puteţi construi crama lângă locuinţă, la adăpost, în aşa fel încât apa să nu se scurgă în interiorul său. Înainte de a vă apuca de treabă, faceţi un plan de construire şi amenajare pentru cramă, estimaţi un buget necesar şi neapărat apelaţi la un specialist. De asemenea, apreciaţi cât mai bine nevoile pe care le aveţi, iar pe baza acestora stabiliţi dimensiunile acestui spaţiu.
Locul ideal pentru cramă este demisolul. La fel de bine, puteţi să vă îndreptaţi atenţia spre un beci, o pivniţă sau un subsol. În special în privinţa cramei este necesar să cunoaşteţi câteva aspecte despre depozitarea vinului (condiţii de temperatură, umiditate, lumină, ventilare), care sunt deosebit de importante în deciziile pe care le veţi lua atunci când veţi demara amenajarea.
Temperatura din interiorul cramei trebuie să fie constantă, cuprinsă între 10° C şi 12° C. Nu vă faceţi griji dacă valorile termice variază între 8° C şi 14° C, ci doar dacă acestea sunt mari şi bruşte. La mai puţin de 8° C, vinul îşi pierde din aciditatea normală, iar la o temperatură mai mare de 14° C procesul de “îmbătrânire” a vinului este grăbit, fapt care duce la degradarea sa până la oţetire. Luând în considerare toate aceste informaţii, rezultă în mod clar că locul cel mai recomandat de amenajare a cramei trebuie să fie la o oarecare adâncime în pământ, aici temperatura fiind constantă şi apropiindu-se de intervalele termice menţionate. Astfel, pentru a întruni toate aceste caracteristici, la modul ideal, o cramă ar trebui să fie situată la mai mult de 3 metri adâncime. Dacă vinul este păstrat în balcon sau în camera de zi, după cum am arătat, diferenţele de temperatură îi vor dăuna. Oricum, pentru menţinerea unei valori termice constante, pereţii cramei trebuie să fie protejaţi cu diferite materiale termoizolante.

Câteva sfaturi
Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi, atunci când vă apucaţi de treabă, este să realizaţi hidroizolaţia. Pentru a fi cât mai eficientă şi a preveni infiltrarea apei în subsol, aceasta poate avea două straturi. Ulterior, puteţi betona pereţii sau construi din cărămidă.
De asemenea, este bine să ştiţi că vinul se păstrează în locuri ferite de lumină, întunericul fiind la fel de important ca temperatura. Prin radiaţiile ultraviolete, lumina are un efect de agresiune asupra vinului, favorizând degradarea rapidă a acestuia. În ceea ce priveşte sursele de lumină artificială, vi le recomandăm pe cele cu infraroşii. Împrospătarea constantă a aerului este şi ea un factor esenţial în păstrarea vinurilor de calitate superioară. De aceea, vă sfătuim să aerisiţi crama cât mai des, dar să o feriţi de curenţii puternici de aer. Nu uitaţi nici de asigurarea unei umidităţi specifice, o condiţie pentru ca dopurile de plută să-şi menţină proprietăţile de etanşeitate. Ideal ar fi ca procentul de umiditate să fie de peste 70% – valoarea ideală este cuprinsă între 85 şi 90%. Într-o cramă prea uscată au loc pierderi de vin prin evaporare, iar într-una prea umedă se dezvoltă mucegaiuri care pot imprima vinului un miros neplăcut.

Alegeţi finisaje rustice
Ca stil de amenajare, puteţi opta pentru cel rustic, care se potriveşte perfect cu elementele agricole. În acest sens, folosiţi ca finisaje piatra şi lemnul. De asemenea, cărămida se poate dovedi o soluţie excelentă pentru acoperirea pereţilor, pardoselii şi chiar a tavanului. Ca strat de finisaj pentru pereţi, puteţi apela la placarea cu piatră naturală, artificială sau lemn lăcuit. În aceste cazuri, ţineţi cont de faptul că o aranjare cu rosturi late este mai adecvată unei crame decât o lipire a pietrelor una de alta. Nu este necesar ca pietrele să aibă o formă cât mai apropiată de cea dreptunghiulară şi să fie montate pe linii orizontale. Micile neregularităţi sunt deseori indicate atunci când abordaţi stilul rustic. O cramă în adevăratul sens al cuvântului este prevăzută şi cu câteva grinzi din lemn. Ulterior placării, puteţi monta atât pe pereţi, cât şi pe tavan grinzi din lemn aparent, cu rol exclusiv estetic. Dacă ideea vă atrage, nu uitaţi să trataţi lemnul împotriva condensului şi ciupercilor, cu ulei de in amestecat cu sulfat de cupru. Abia apoi puteţi trece la vopsirea sau băiţuirea lui. Şi pentru pardoseală vă recomandăm să utilizaţi tot piatră naturală sau marmură, în timp ce uşa trebuie realizată din lemn masiv. Dacă nu vă atrage o podea din spărtură de piatră, vă puteţi gândi la una din plăci ceramice, cu condiţia ca acestea să fie foarte rezistente la şocuri mecanice. În prezent, vă stau la dispoziţie numeroase soluţii de astfel de plăci ceramice, care, în plus, pot imita excelent piatra naturală, cărămida sau chiar lemnul.

Organizare şi amenajare
Rafturile sunt deosebit de importante într-o cramă. Acestea trebuie să fie durabile, adaptate spaţiului şi dispuse inspirat, astfel încât să permită accesul facil, aerisirea şi întreţinerea uşoară.
De cele mai multe ori, rafturile sunt montate pe tot peretele, mai puţin în zona aflată deasupra podelei (20 cm), care trebuie lăsată liberă pentru curăţenie, şi în zona de lângă tavan, unde se concentrează aerul cald.
În privinţa lăţimii rafturilor, aceasta nu trebuie să fie mai mare decât e nevoie ca să încapă o sticlă culcată. Obligatoriu, toate rafturile vor fi ancorate zdravăn de perete, cu sisteme care au la bază holtzşuruburi şi dibluri.
Pentru construirea rafturilor, singurul material recomandat 100% este lemnul. Plăcile din lemn aglomerat sunt excluse, deoarece umezeala existentă în cramă este, de obicei, destul de mare, iar PAL-ul şi rudele lui nu ar rezista. Din acelaşi motiv, nu este indicat nici metalul, decât dacă este bine dat cu grund şi apoi acoperit cu o vopsea de bună calitate.

Dacă spaţiul este suficient de mare, îl puteţi amenaja cu o masă şi câteva scaune (robuste, din lemn masiv, rustice) pentru petreceri şi degustări în familie sau cu prietenii. Cadrul poate fi întregit cu butoaie din lemn, damigene şi carafe. Farfuriile din ceramică şi paharele pot fi în ton cu atmosfera rustică. Pentru completarea decorului, puteţi folosi accesorii sau decoraţiuni vintage, precum şi opere de artă (tablouri) inspirate din cultura vinului şi a mesei.

Foto: Shutterstock

Articole similare

Idei de amenajare a unui dormitor pentru un copil adolescent

casamea.ro

Sugestii pentru reamenajarea unei locuinte

casamea.ro

Promoție de toamnă: 25% REDUCERE la orice mobilier din gama Formmat

casamea.ro

Lasă un comentariu

eighteen − 13 =