Pentru a te asigura că grădina va trece cu bine peste iarnă, în condiţiile unor temperaturi foarte scăzute şi ale unei cantităţi de zăpadă redusă sau chiar absentă, trebuie să pregăteşti spaţiul din jurul casei din timpul toamnei.
Toate plantele – inclusiv gazonul – trebuie ajutate să-şi facă rezerve de substanţe nutritive, pentru a trece cu bine de sezonul rece.
Gazonul poate primiîngrăşăminte foliare până pe la sfârşitul lunii octombrie, după care este recomandat să aplici doar îngrăşământ complex granulat, cu dizolvare lentă (dacă ai posibilitatea să pui gunoi de grajd, poţi face această operaţiune chiar şi în plină iarnă, pe zapadă). Acesta din urmă nu asigură în mod deosebit dezvoltarea gazonului, ci mai degrabă o rezervă de nutrienţi, ce contribuie la creşterea imunităţii gazonului. Nu uita de folosirea produselor fungice pentru distrugerea germenilor de la suprafaţa solului (de exemplu, Topsin 10 ml/10 L apă + Dithane 20 g/10 L apă sau Topas 10 ml/10 L apă)!
Apa provenită din precipitaţii a spălat o serie de elemente din atmosferă, ceea ce a dus la creşterea acidităţii solului şi, implicit, la formarea unor ciuperci în gazon (în zonele mai umbrite). Şi această problemă poate fi rezolvată prin folosirea produselor specificate anterior, concomitent cu împrăştierea prafului de var pe suprafaţa peluzei. Astfel, aciditatea de la nivelul solului va scădea (tratamentul se repetă la 14 zile).
Dacă în cazul gazonului se intervine mai uşor şi efectul tratamentului este mai rapid, nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când vine vorba de plante. Pe lângă dezvoltarea unor boli, acestea pot fi atacate şi de anumiţi dăunători. De exemplu, de limacşi (melci fără cochilie). Aceştia pot fi combătuţi cu ajutorul produsului Optimol (250 g/100 mp). Tratamentul trebuie repetat la 7 zile, din cauza precipitaţiilor, care îi scad remanenţa. Pentru o eficienţă mai îndelungată, este bine ca soluţia să nu vină în contact cu apa. În acest sens, poţi folosi recipiente de plastic de tip tăviţă, pe care să pui granulele, după care să le aşezi din loc în loc pe stativele cu flori.
Păianjenii, musculiţele şi afidele atacă plantele nu numai atunci când este secetă, ci şi în condiţii de umiditate ridicată a aerului. Aceste insecte pot fi eradicate prin efectuarea unor tratamente combinate, cu produse ca Milbecknok 10 ml/10 L apă + Topsin 10 ml/10 L apă. În cazul unui atac puternic, recomand Calypso 5 ml/10 L apă + Nissorun 3 g/10 L apă + Topsin 10 ml/10 L apă. Întotdeauna, insecticidul trebuie combinat cu un fungicid. Pe înţepăturile de insecte, bolile se instalează mult mai uşor.
În cazul foioaselor, tratamentul trebuie făcut până la căderea frunzelor în proporţie de 30-40%, după care este indicat să-l efectuezi în repaos vegetativ, atunci când frunzele au căzut complet. În acest sens, foloseşte uleiuri vegetale, îmbăind pur şi simplu ramurile şi trunchiul.
Nu uita nici de retuşarea coroanelor plantelor. Prin aceste tăieri, le vei uşura coroana. Astfel, speciile care necesită protecţie suplimentară în timpul iernii vor fi mai uşor de protejat, iar, în condiţii de zăpadă abundentă, ramurile nu se vor îndoi sau chiar frânge. Poţi retuşa atât coniferele (Thuja, Juniper etc.; mai puţin brazii, deoarece li se strică aspectul estetic – în cazul lor este indicat să intervii doar dacă situaţia o impune), cât şi foioasele (salcie, platani, mesteceni, tufe de lămâiţă, Forsythia, Spirea), ţinând cont de forma de conducere a acestora. De asemenea, tot acum poţi tunde plantele căţărătoare sau urcătoare.
A venit toamna şi, odată cu ea, scade şi cantitatea de „culoare vie”, lucru care nu trebuie să ne întristeze. Sunt atâtea plante frumoase, decorative prin coloritul frunzelor (Heuchera, Hebe, Hemerocallis), în afară de minunatele flori de toamnă (crizanteme, aster, panseluţe)! Combină-le armonios, şi vei vedea cum acestea îţi vor decora grădina, terasa sau chiar balconul.
Pregătit astfel, spaţiul exterior din jurul casei are
nevoie de o ultimă intervenţie la sfârşitul toamnei, care constă în protejarea
plantelor sensibile la frig şi efectuarea unui tratament „în uscat”.
Material realizat de inginer horticol Carmen Uscoiu
Foto: Shutterstock
