De aceea ne-am adresat unui reputat specialist, dr. ­ing. Ioan Mateescu, de la ­Romexim Plus.

Va rugam sa ne faceti o scurta ­prezentare a optiunilor pe care le pot lua beneficiarii pentru implementarea sistemului de incalzire in ­spatiile de locuit?
Sistemele de incalzire pot fi de mai multe feluri, cele mai cunoscute fiind: clasice cu radiatoare, prin pardoseala şi cele cu aer cald. Din punct de vedere al surselor de ­caldura, cele mai raspandite sunt centralele functionand cu combustibili clasici (biomasa, gaze naturale, combustibil lichid, combustibili solizi) precum şi sursele regenerabile de caldura (soare, caldura ­pamantului şi/sau a aerului ­inconjurator).

Doriti sa faceti cateva ­precizari şi ­recomandari ­privind sursele ­neconventionale?
Nu am inclus drept sursa pentru sistemele de incalzire vantul sau biogazul deoarece la costurile actuale de investitie, producerea de energie pentru incalzire din aceste surse sunt aberatii, avand termene de recuperare a investitiilor de peste 35 ani, la o durata de viata a unei turbine eoliene de maxim 25 ani.

Vantul şi biogazul trebuie folositi pentru a produce energie nobila, cum ar fi energia electrica sau in locuri izolate fara alte surse. Pe de alta parte, energia solara trebuie folosita cu prioritate pentru producerea apei calde.

Folosirea panourilor clasice de captare a energiei solare pentru incalzire in perioada de iarna  este un concept pe care-l dezvolta in prezent vanzatorii de echipamente, care au tot interesul sa-şi vanda marfa. Lumea ştiintifica este, insa, rezervata in folosirea panou­rilor clasice pentru incazire, deoarece inertia termica a intregului sistem de captare, durata scurta de radiatie a Soarelui, temperaturile exterioare scazute, caderile de zapada care acopera sistemul de captare etc. toate acestea conduc la o eficienta foarte scazuta comparativ cu costurile de investitie şi de exploatare. In prezent, din paca­te, se mai petrec multe anomalii in folosirea energiei solare pentru producerea apei calde la şcoli, gradinite, creşe (de exemplu, la Piatra Neamt, Baia Mare, etc.).

Se ştie, circa 70% din energia anuala se capteaza intre 15 iunie-15 septembrie, adica exact perioada in care gradinitele şi şcolile sunt inchise! Cred ca cei care investesc bani in astfel de lucrari (sau cei care le aproba) nu au nici cele mai elementare cunoştinte economice, nu traiesc in realitatea normala. Oare daca ar fi fost banii lor aşa ar fi procedat?

Ce puteti sa ne spuneti despre ­folosirea pompelor de caldura? Cat de eficiente sunt aceste ­solutii ?
Pentru folosirea caldurii pamantului se folosesc direct apele geotermale captate prin forarea unor puturi sau cu pompe termice. Pompele termice uzuale sunt cu compresie şi au in dotare compresoare; eficienta medie anuala a unei pompe termice este de 3, adica necesita 1 kW (consum) pentru actionarea compresorului şi cedeaza 
3 kW caldura.

Daca in prezent 1 kW electric costa cca. 0,5 lei iar gazul metan se vinde cu 1,1 lei putem face un calcul simplu al eficientei folosirii pompelor termice in comparatie cu centrala termica in condensatie, care functioneaza cu gaz metan la un randament de 100% fata de Pci (puterea calorifica inferioara): 1 kW energie termica produs cu pompa termica costa 0,5×1/3= 0,167 lei iar 1 kW produs de o centrala termica in condensatie functionand cu gaz metan care are o putere calorica de 10 kW/Nmc costa: 1 x1,1/10=0,11 lei.

Investitia pentru produs energie prin pompe termice este de peste 
4 ori mai mare decat cea pentru realizarea unei centrale termice iar faptul ca pompele termice produc eficient agent termic pana la temperaturi de 40 grade C conduce la creşterea suprafetelor corpurilor de incalzire care functioneaza cu temperaturi de peste 80 grade C.

Ce concluzie putem trage ?
Daca avem gaz metan la poarta nu este economic nici in sistemul investitional şi nici in cel al exploatarii sa se foloseasca pompele termice. Daca vrem sa folosim pompe termice, atunci trebuie sa realizam sisteme de acumulare in care pompele termice sa functioneze noaptea, cand tariful (posibil) pentru furnizarea energiei electrice este mai scazut. Pentru a proteja oamenii de a nu lua decizii care s-ar putea mai tarziu sa ii coste, este bine ca prin Protectia Consumatorului sa se introduca in contractele de vanzare a echi­pa­men­telor, obligativitatea ca furnizorii sa puna la dispozitie şi sisteme de masurare a energiei captate şi sa raspunda in caz de neperformanta a acestora.

Articole similare

De ce să alegi sistemul pluvial Scandic de la RoofArt

Adina Meyers

Cum obtii eficienta energetica a aparatelor de aer conditionat

Adina Meyers

Top 5 sisteme ecologice de incalzire

Adina Meyers