Amenajari Exterioare

Umbrirea terasei cu ajutorul plantelor

O terasă funcţională are, în mod obligatoriu, nevoie de un sistem de umbrire eficient pentru a vă permite să vă bucuraţi de ea şi în zilele caniculare, atunci când aerul devine irespirabil, iar razele soarelui ard la propriu. Este adevărat că o umbrelă, o pergolă sau o copertină sunt primele pe care le luaţi în calcul când vine vorba de umbrirea terasei, dar mult mai eficiente şi mai ieftine se pot dovedi plantele. Este adevărat că acestea nu îşi arată eficienţa de pe o zi pe alta, dar cu puţină pricepere şi răbdare puteţi avea o terasă răcoroasă şi spectaculoasă.

Cel mai eficient este să umbriţi terasa cu ajutorul plantelor căţărătoare, pe care să le lăsaţi să se dezvolte pe o pergolă poziţionată deasupra spaţiului de relaxare sau a celui destinat luării mesei în aer liber. Printre cele mai cunoscute şi mai eficiente astfel de specii sunt următoarele:

Iedera. Are frunziş persistent, ce rămâne pe ramuri şi în perioada iernii. Suportă semiumbra şi solicită cantităţi moderate de apă. Înmulţirea ei se face prin butaşi înfipţi toamna în locul definitiv, într-un amestec de părţi egale de pământ, turbă şi nisip. Atenţie la fructe, deoarece sunt toxice pentru copii, provocând greaţă şi diaree!

Viţa de Canada. Este o plantă ce reuşeşte, de asemenea, să ofere umbră din belşug. Un singur exemplar ajunge să acopere la maturitate o suprafaţă de aproximativ 200 de metri pătraţi. Cel mai mare inconvenient al acestei specii este acela că, în perioada de înflorire, eliberează din abundenţă polen (mai ales la orele prânzului, când temperatura depăşeşte 30 de grade Celsius). La începutul toamnei, frunzele ei se colorează într-o nuanţă spectaculoasă de roşu.

Trandafirii căţărători şi iasomia de iarnă (Jasminum). Reuşesc să umbrească, să parfumeze şi să coloreze terasa. Trandafirii preferă zonele cu soare, motiv pentru care este indicat să-i plantaţi pe latura terasei cu expunere la soare pe toată perioada zilei (sau de cel puţin şase ore pe zi). Apoi, este bine să ştiţi că solul trebuie să fie bine drenat şi să aibă un nivel al PH-ului de aproximativ 5.5 – 7.0. Cât priveşte curăţarea tulpinilor trandafirilor, aceasta reprezintă o operaţiune care trebuie realizată anual. Dacă o veţi pune în practică primăvara, vă veţi bucura de multe flori în restul anului. Este însă important să tăiaţi toate crenguţele uscate, inclusiv pe cele bolnave, pentru a-i permite tufişului să se regenereze.

Glicina. Este o plantă căţărătoare spectaculoasă, care impresionează în fiecare an prin frumuseţea florilor sale grupate în ciorchini, adesea în nuanţe deschise de mov şi albastru. Glicina sau Wisteria poate ajunge la o înălţime de până la 20 de metri deasupra solului, întinzându-se pe o suprafaţă de 10-20 de metri lăţime. Prin urmare, ar trebui plantată într-un loc suficient de spaţios şi însorit, care să-i permită să se desfăşoare în voie şi să se bucure de soare, dar totodată asiguraţi-vă că primeşte constant apă la rădăcină. Dacă e nevoie, udaţi-o în fiecare seară, în lunile de primăvară-vară.

Pyracantha. Face parte din familia Rosaceae (subfamilia Maloideae). Trunchiul ei are ţepi, ceea ce înseamnă că trebuie să o amplasaţi într-un loc nu foarte circulat. Se cunosc şapte specii cultivate, perfect aclimatizate la noi, diferenţiate în funcţie de culoarea fructelor, pornind de la galben (Pyracantha Soleil d`Or), orange (Pyracantha Orange Glow sau Pyracantha Charmer) şi ajungând până la roşu intens (Pyracantha Red Column sau Pyracantha Kasan). Înălţimea maximă la care ajunge această plantă e de 3-4 metri, înflorirea se produce în mai sau iunie, iar florile sunt înlocuite foarte repede de fructe ce rămân luni întregi pe ramuri, indiferent de condiţiile climaterice.

 Text: Simona Popa

Articol preluat din revista Casa Mea

Related posts

7 Motive pentru care să alegi șipcile metalice pentru gard

Adina Meyers

Cum să ai o grădină frumoasă toamna

Adina Meyers

Peisaj montan în mijlocul oraşului

Adina Meyers