Ultimul trend, atât în afara ţării, cât și la noi, este ca oamenii obișnuiți cu confortul capitalismului și al economiei de consum să se întoarcă la origini și să își producă singuri, în mod cât mai ecologic cu putință, hrana de zi cu zi. Așa se face că tot mai mulți proprietari de case, cu terenuri mai mari sau mai mici, aleg să își amenajeze singuri o grădină de legume bio.
Cu siguranță că, şi voi v-aţi gândit să faceţi acest lucru, dar poate că, din comoditate, v-aţi răzgândit și aţi continuat să cumpăraţi legume din piață sau, mai rău, de la supermarket. În cele ce urmează ne propunem să vă convingem să puneţi mâna pe uneltele de grădinărit și să vă amenajaţi câteva straturi de legume, din care, peste câteva săptămâni, să vă înfruptaţi toți ai casei.
1. Știm că este mult mai comod să cumpăraţi legumele din piață, gata coapte, să le spălaţi şi mai apoi să le puneţi în bolul de salată, dar gândiţi-vă că, având propria grădină de legume, veţi reuși să îi determinaţi și pe copii să lase tableta din mână și să se implice într-o astfel de activitate. În plus, mai apoi, va fi mai simplu să îi convingeţi să mănânce legumele din ciorbă, pe motiv că sunt cultivate chiar de ei şi, deci, sunt foarte gustoase.
2. Straturile de legume oferă un plus de valoare estetică unei grădini. De altfel, ultimul trend în amenajările peisagistice se referă chiar la alternarea rândurilor de flori cu straturi de legume bio – acesta este un curent la care au aderat unii dintre cei mai bogați oameni ai planetei. Combinarea legumelor și florilor va avea ca rezultat obținerea unei grădini frumoase, plină de texturi și culori atrăgătoare, fără spații goale. Mai mult decât atât, de ce să fertilizaţi pământul cu îngrășăminte chimice când aveţi la îndemână o variantă 100% ecologică?! Ei bine, biodiversitatea plantelor din grădină îmbunătățeşte şi calitatea solului. Mai exact, mixul de flori și legume previne degradarea calității pământului (observată în cazul monoculturilor) și reduce nevoia utilizării îngrășămintelor.
3. O astfel de amenajare vă ajută să vă relaxaţi și să scăpaţi de sedentarism. Fie că aveţi sau nu dispoziție, conștiința nu o să vă lase să staţi seara pe canapea în timp ce știţi că straturile de legume se „luptă” cu buruienile sau sunt însetate. Aşadar, în fiecare seară veţi petrece timp în grădină îngrijind plantele, iar astfel veţi uita de stresul și grijile cotidiene. Ca să nu mai vorbim de faptul că această activitate vă solicită din punct de vedere fizic, așa că puteți spune adio sedentarismului și problemelor de sănătate cauzate de acesta.
4. Nu cred că mai este nevoie să vă convingem de faptul că legumele crescute în grădină sunt cu mult mai gustoase decât cele de import sau decât cele obţinute la nivel industrial. Recomandarea noastră este să cumpărați răsaduri indigene, din soiuri conservate de bătrâni. Doar așa veți redescoperi gustul copilăriei. În plus, le veți oferi copiilor o masă despre care veți putea afirma că este 100% naturală și sănătoasă.
5. Cu mica voastră grădină de legume, veți economisi bani din bugetul familiei. Cu aceste sume îi puteți motiva pe cei mici să vă ajute la grădinărit, oferindu-le în schimb cadourile pe care și le doresc.
Cum îngrijeşti o grădină de legume?
Imediat după plantare, verificați dacă s-au prins toate răsadurile și înlocuiți-le pe cele care nu au reușit să dezvolte rădăcini sau au fost atacate de dăunători. Apoi, la anumite perioade de timp, spargeți crusta de pământ care se formează din cauza udărilor repetate. Aceasta împiedică apa să mai ajungă la rădăcinile plantelor și favorizează apariția buruienilor. În plus, afânaţi solul de mai multe ori, până când legumele ajung la maturitate, pentru a crește permeabilitatea solului. Eliminaţi surplusul de plante, pentru că, altfel, acestea se stânjenesc reciproc, iar producția se diminuează. Unele specii de legume au nevoie de o îngrijire specială. De exemplu, roșiile și castraveții necesită copilire, mușuroire și susținere pe araci. Prin aceste măsuri, florile și fructele au mai multă lumină la dispoziție și se dezvoltă mai frumos. Copilitul înseamnă eliminarea lăstarilor secundari, pentru a stimula obținerea unei producții timpurii. La toate aceste operațiuni se adaugă udarea frecventă, mai ales în perioadele de secetă.
Cât costă răsadurile de legume?
Preţirile la răsadurile de legume varianză între 0,10 lei şi 1 leu în funcţie de soi şi de cantitatea achiziţionată (en-gros sau la bucată).
Preţ răsad roşii: între 50 bani şi 1 leu
Preţ răsad ardei en-gros (minim 1.000 fire): 10 bani/fir
Preţ răsad ardei la fir: 15 bani/fir
Preţ răsad vinete la fir: 30 bani/fir
Preţ răsad sfeclă roşie, ţelină: 1 leu legătura de 10 fire
Preţ răsad sfeclă roşie, ţelină en-gros: 0,07 bani pe fir
