Constructia oricarei case incepe cu realizarea fundatiei. Aceasta presupune mai multe etape, de la pregatirea terenului si pana la turnare, si este necesar sa aveti toate informatiile despre fiecare etapa in parte pentru a evita greselile fatale.
Inainte de a vorbi despre fundatia propriu-zisa, sa stabilim ce anume intelegem prin terenul de fundare. Aceasta expresie defineste volumul de pamant ce resimte influenta constructiei sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. Fundatia trebuie sa transmita terenului de fundare incarcarile constructiei, inclusiv pe cele din fenomenele seismice, pastrand neschimbate toate caracteristicile tehnice ale acelei constructii.
Alegerea tipului de fundatie
Sunt trei mari categorii de factori care pot influenta aceasta optiune. Sistemul structural al constructiei este primul dintre ele. Fundatia se va proiecta in functie de suprastructura (daca este o cladire in cadre, cu pereti etc.), de dimensiunile acesteia (inaltimi, deschideri, travei etc.) si de materialele din care este construita cladirea (zidarie, beton, metal, lemn etc.). De asemenea, foarte importante sunt mecanismul de disipare in sol a energiei induse de actiunea seismica si sensibilitatea la tasari a sistemului structural.
Conditiile din teren au un rol foarte important. Conteaza atat natura, cat si stratificatia terenului de fundare, precum si caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pamant si evolutia lor in timp. Trebuie sa se tina cont de conditiile de stabilitate generala a terenului (de de pilda, daca e vorba de terenuri in panta predispuse la alunecari). Foarte importanta este stabilirea carecteristicilor hidro ale terenului, atat cele hidrogeologice (nivelul panzei freatice si variatiile lui sezoniere), cat si cele hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitatile de producere a inundatiilor etc.).
Conditiile de executie ale infrastructurii au si ele un rol insemnat in stabilirea fundatiei. De pilda, se va lua in considerare existenta, in imediata vecinatate, a unor constructii ce pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii. Trebuie luate in calcul si prezenta retelelor de gaze, de energie electrica, de apa-canal.
Dimensiunile fundatiei si adancimea de fundare
Dimensiunile fundatiei nu raman, in niciun caz, la latitudinea constructorului casei. Geologul si structuristul sunt cei care determina cum va arata o fundatie corecta.
Calcularea fundatiei revine inginerului structurist, care tine seama, in dimensionarea acesteia, de materialele folosite la construirea peretilor, dar si de cele din care se fabrica acoperisul. In functie de aceasta, el decide cat de lata va fi fundatia, cat de adanca si cat fier-beton se va folosi la armarea ei.
Foarte important este, de asemenea, studiul geotehnic. Acesta releva compozitia solului, ce va fi inclusa in calculele privind dimensionarea fundatiei. Fiindca una este ca acea casa sa fie construita pe un pamant necoeziv (nisipuri, pietrisuri), si alta este sa fie ridicata pe un pamant coeziv (ex. argila). De asemenea, inaltimea panzei freatice este un termen foarte important al ecuatiei structuristului.
Adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului pana la partea cea mai de jos a fundatiei (talpa fundatiei). Pentru stabilirea acestei distante trebuie sa se tina cont de adancimea de inghet, natura terenului de fundare, nivelul apei subterane, inaltimea minima constructiva a fundatiei si conditiile tehnologice. De exemplu, in Bucuresti, adancimea de fundare este situata intre 90 si 110 cm, adica limita de inghet a zonei. In zonele muntoase, fundatia este mai adanca, deoarece limita de inghet a solului este situata la 120 cm.
Saparea fundatiei
Prima modalitate prin care se poate sapa o fundatie s-ar putea numi „sapatura cu santuri”. Dupa cum o spune si numele, consta in saparea unui sant de dimensiuni cat mai apropiate de cele ale viitoarei fundatii.
Avantajul principal al acestui tip de sapare este faptul ca se excaveaza cea mai mica suprafata posibila de pamant. Al doilea avantaj principal este faptul ca peretii sapaturii vor functiona drept cofrag pentru turnarea talpii fundatiei, deci nu mai e nevoie de construirea unui cofrag suplimentar.
Dezavantajul este ca, daca constructorii nu trec repede la treaba, peretii se pot surpa. Fundatia nu se toarna dintr-o data; daca intre prima turnare si a doua se intampla sa ploua si cade pamant pe betonul deja turnat, aceasta este o problema dificil de rezolvat. In concluzie, acest tip de sapatura este bun, cu conditia ca turnarea fundatiei sa se faca rapid.
Al doilea tip ar putea fi numit „sapatura generala”. Se impune de la sine cand casa are subsol sau demisol. Optand pentru excavarea pamantului de pe intreaga amprenta a casei nu mai exista pericolul ca pamantul sa se surpe peste prima turnare. Dezavantajele ar fi necesitatea de a construi cofrag de turnare si excavarea unei cantitati mult mai mari de pamant. In plus, dupa turnarea fundatiei pamantul trebuie reintrodus si compactat, iar daca aceasta lucrare nu este bine realizata, vor aparea fisuri in placa.
Turnarea fundatiei
Imediat dupa saparea fundatiei, se toarna o sapa de beton slab, gros de 4-5 cm, doar sub stalpii de armare (pozitia lor exacta este trecuta pe planul de armare). Rostul acestui beton este de a tine stalpii de armare neimscati in tot timpul turnarii.
Urmatoarea etapa este coborarea in fundatie a armaturii inferioare. Trebuie avut mare grija sa nu se murdareasca cu pamant si, in general, sa nu se surpe pamant in fundatie in timpul acestei operatiuni.
Apoi se toarna talpa fundatiei si se asteapta uscarea ei, cu mare grija ca in aceasta perioada sa nu cada pamant pe beton (se va curata greu, si numai cu un aspirator). In timpul in care se usuca talpa fundatiei se executa si armatura elevatiei, apoi se cofreaza.
Cand pregatirile sunt gata, urmeaza o noua turnare, a elevatiei. Se asteapta uscarea si a acestei portiuni betonate, apoi se decofreaza.
Dupa decofrare, se umple fundatia cu pamant, acesta se uda bine si se lasa cateva zile, sa se compacteze singur. Cand s-a uscat binisor, se compacteaza mecanizat, apoi se toarna pietris deasupra. Peste pietris se pune o folie de polietilena, peste folie polistiren expandat (de regula, gros de 3 cm), apoi plasa de armare a fundatiei. Cand toate sunt gata, se face ultima turnare, placa peste fundatie. Incepand de a doua zi dupa turnare, aceasta se va uda des, pentru a nu aparea fisuri in procesul de uscare a betonului.
Acestea sunt, in mare, detaliile pe care trebuie sa le cunoasteti despre realizarea fundatiei unei case. Cu totii stim ca orice constructie se face cu cheltuiala mare, de aceea, daca aveti nevoie sprijin financiar, va recomandam sa apelati la un produs financiar eficient – produsul de economisire-creditare oferit de o banca pentru locuinte.
Cum functioneaza un produs de economisire-creditare: initial, economisiti o perioada, in medie 3-5 ani, timp in care pe langa suma depusa lunar se aduna dobanda bancii si prima de stat de 25% din economiile anuale (care se acorda anual de catre Stat pana in limita de 250 de euro /an). Practic, pe langa depozitele lunare din veniturile proprii, beneficiati si de ajutorul statului si al bancii pentru a putea strange intr-o perioada de aproximativ 5 ani suma necesara doar din economisire. De exemplu, daca economisiti lunar 375 lei, acumulati echivalentul in lei a 1.000 euro pe an. In cinci ani veti avea echivalentul in lei a 5.000 euro doar din economii, plus 1.250 euro din primele de stat, la care se adauga dobanda bancii, capitalizata timp de 5 ani. Mai mult, daca banii tot nu va ajung si renovarea e mai ampla, puteţi solicita un credit locativ in lei cu una dintre cele mai mici dobanzi in lei de pe piata, de 4,5%.
