Cine nu-si aminteste de podul casei intunecat, prafuit, care in copilarie adapostea tot felul de obiecte inutile si care astepta cu trecerea anilor sa-si gaseasca un rost?!
Dupa cum ne povesteste proprietara acestui imobil, ideea de a amenaja podul neutilizat si de a locui la mansarda a fost un vis al copilariei si al adolescentei acesteia, nascut odata cu patrunderea in universul cartilor lui Eliade.
Acesta a constituit motorul de unde a pornit totul. Procesul de mansardare s-a desfasurat pe o perioada de 7 luni. Proprietara si-a dorit realizarea unui spatiu solar, personalizat, erudit care sa integreze cu naturalete functionalul cu esteticul, un spatiu pentru refugiu, relaxare si meditatie.
Pentru a avea garantia ca rezultatul final va fi cel asteptat, proprietara s-a implicat activ in procesul de transformare a podului, incepand cu urmarirea lucrarilor de izolare pina la realizarea designului interior in stil rustic. Stalpii de sustinere au fost reconditionati, grinzile aparente au devenit suportul perfect pentru diferite obiecte decorative, fiecare cu propria istorioara cu valoare sentimentala. Desi lucarna existenta a fost marita, se dorea un spatiu cu adevarat luminos si generos. Astfel au fost instalate patru ferestre de mansarda VELUX care sa asigure nu doar luminozitatea necesara, cat si o buna ventilare.
Culorile si obiectele folosite pentru decorarea incaperilor au fost alese cu cea mai mare grija, fiecare sincronizindu-se cu locul pe care il umple. Holul a fost placat cu gresie mozaic de culoarea pamintului, dormitorul – separat de restul mansardei printr-un perete de rigips – este realizat aproape in totalitate din lemn, baia reflecta nuante tomnatice de galben pai, verde si aramiu, iar bucataria poarta culorile pamantului, fiind confectionata din lemn masiv de brad.
Acum spatiul din vechiul pod e vesel si luminos. S-a umplut de carti, de tablouri, de mici obiecte de suflet, toate inviorate de refelxii si nuante. Seamana cu o poveste dintr-un vis al copilariei care transmite o stare de bine.
