Program de vizitare: miercuri – duminica, 11.00 – 19.00 (septembrie)/ 10.00 – 18.00 (de la 1 octombrie)
Tarif: 8 lei intreg, 4 lei redus
www.mnar.arts.ro
Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul Afisului din Wilanów si Institutul Polonez din Bucuresti invita publicul in perioada 22 septembrie 2011 – 8 ianuarie 2012 la expozitia „Istoria in 192 de imagini. Afisul polonez 1917 – 2007”, organizata cu ocazia preluarii de catre Polonia a presedintiei Consiliului Uniunii Europene si a aniversarii a 10 ani de activitate a Institutului Polonez din Bucuresti.
Vernisajul expozitiei a avut loc miercuri, 21 septembrie 2011, orele 18.30, in prezenta E.S. dl Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, a dnei Aleksandra Piątkowska, Directorul Departamentului Diplomatiei Publice si Culturale al Ministerului Polonez al Afacerilor Externe, a dlui Roland Chojnacki, fost Director al Institutului Polonez din Bucuresti in perioada 2001 – 2006, in prezent Director al Institutului Polonez din Londra, a dlui Jarosław Godun, fost Director al Institutului Polonez din Bucuresti in perioada 2006 – 2010, in prezent Director al Institutului Polonez din Kiev, a dnei Maja Wawrzyk, Directorul Institutului Polonez din Bucuresti si a dlui Jacek Szelegejd, specialist in cadrul Muzeului Afisului din Wilanów.
Afisele prezentate in expozitie provin de la Muzeul Afisului din Wilanów (sectie a Muzeului National din Varsovia), primul muzeu din lume dedicat afisului, a carui colectie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume.
Cele 192 de lucrari selectate de Maria Kurpik, curatorul expozitiei, prilejuiesc intalnirea publicului din Romania cu „fenomenul afisului polonez” – sintagma folosita de criticii internationali pentru a denumi productia prolifica, originala si de o inalta calitate artistica a afisului din Polonia in perioada 1960-1970 care a influentat grafica de afis in multe tari europene.
Expozitia isi propune sa ilustreze aproape un secol de evolutie a afisului polonez, din anul 1917 pana in contemporaneitate. Afisul fiind prin excelenta o arta a realitatii cotidiene, expozitia prezinta prin intermediul memoriei afisului istoria Poloniei intr-un secol dominat de violente schimbari politice, economice si culturale.
La sfarsitul secolului al XIX-lea afisul era considerat in Europa „arta marelui peisaj urban” ce colora si insufletea spectacolul vizual-decorativ al strazii, fiind ridicat la acest rang de creatiile remarcabile ale maestrilor afisului precum Jules Chéret, Eugène Grasset, Théophile A. Steinlen, Leonetto Cappiello, Henri de Toulouse-Lautrec sau Alphonse Mucha, care au inteles specificitatea acestui mijloc de comunicare, imbogatindu-l prin solutii grafice inovative. Si artistii polonezi precum Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz sau Piotr Stachiewicz se aliniaza acestei tendinte, dupa cum demonstreaza si expozitia de afise organizata la Cracovia in 1898.
Inceputul secolului XX insa, marcat de Primul Razboi Mondial, muta accentul de la dimensiunea culturala a afisului spre cea politica, propagandistica. Afise cu rol mobilizator prin imagini ample, expresive, tiparite in tiraje mari si adresandu-se tuturor categoriilor sociale au animat campaniile pentru apararea granitelor tarii din anii 1918-1920.
In perioada interbelica dezvoltarea vietii economice si cultural-artistice duce la proliferarea afiselor comerciale, turistice, sportive si culturale, create in stil modern de artisti care experimenteaza formule indraznete de design arhitectural si experimente tehnice inovative, precum asocierea graficii cu fotografia sau fotomontajul. Printre acesti artisti se numara Bohdan Bocianowski, Jerzy Karolak, Roman Syałas sau Antoni Wajwód.
Invazia Poloniei de catre trupele naziste si declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial determina aparitia afiselor care cheama populatia la inrolare, la apararea tarii, incurajand spritul de lupta al polonezilor. Afisele sunt prezente pe zidurile oraselor pe toata perioada ocupatiei.
Dupa capitularea Germaniei si instalarea regimului comunist in Polonia, afisul a devenit principalul instrument de propaganda a noului guvern si a noii ideologii, un mijloc de „agitatie vizuala”, care preamareste noua ordine sociala si ii ironizeaza pe capitalistii occidentali. Ca stil, aceste afise se inscriu in retorica realismului socialist, ilustrand chipuri idealizate ale proletarilor ce privesc optimist spre un viitor „luminos”.
Dupa 1956, odata cu speranta de eliberare de sub influenta Uniunii Sovietice si de imbunatatire a conditiilor de trai, afisul se dezvolta ca un mediu de comunicare aparte intre artist si public. In ciuda cenzurii, el reuseste sa transmita discret mesaje ce pot fi interpretate ca o ironie sau chiar critica voalata la adresa regimului. Mai mult decat atat, valoarea artistica a afiselor si participarea acestora la expozitii si targuri internationale le confera recunoastere pe plan european. Zbigniew Kaja, Henryk Tomaszewski, Roman Cieślewicz sau Józef Mroszczak sunt cativa dintre „graficienii strazii” activi in aceasta perioada.
In anii 70 se manifesta un grup de artisti cunoscuti ca graficienii afisului „contra-culturii” care practica o arta contestatara, determinata de criza socio-economica si grevele muncitoresti si studentesti. Printre reprezentantii acestui curent se numara Jan Jaromir Aleksiun, Jerzy Czerniawski, Eugeniusz Get-Stankiewicz sau Jan Sawka.
Dupa instituirea legii martiale in anul 1981, care limita drastic orice manifestare cultural-artistica, apar o serie de edituri clandestine care tipareau si difuzau afise de o mare forta expresiva. Adevarate instrumente de propaganda, de aceasta data impotriva regimului, afisele acrestei perioade s-au bucurat de o mare popularitate.
Dupa primele alegeri prezidentiale libere in Polonia postbelica, perioada in care apar numeroase afise electorale, anii 90 au adus debutul unor creatori de afise ale caror lucrari nu au putut fi admirate in trecut din cauza situatiei politice. Afisele din ultimul deceniu prezente in expozitie, realizate de artisti care urmeaza o bogata traditie, au revenit la functia initiala, promovand produse, evenimente culturale, campanii sociale si educative.
