Dorinta proprietarilor de apartamente de bloc de a mari suprafata lor utila isi gaseste rezolvarea in recuperarea suprafetelor exterioare cum sunt balcoanele sau logiile, aceasta fiind o solutie frecvent intalnita in domeniul reamenajarilor.
Materialele constituente ale peretilor exteriori, pozitionarea balcoanelor sau logiilor, precum si dimensiunile si forma lor sunt factori care conditioneaza integrarea acestora in aria utila a locuintei.
Pentru exemplificare, am ales semilogia situata in zona livingului unui apartament interbelic. Vechimea imobilului a fost un factor in plus pentru executarea unor lucrari de calitate.
Faptul ca aceasta zona exterioara era destul de deteriorata – ea ne mai cunoscand lucrari de renovare de la construirea imobilului, din 1938 – l-a obligat pe proprietar sa angajeze mana de lucru inalt calificata dar, mai ales, sa achizitioneze cele mai bune materiale. Pentru termoizolarea spatiului la interior a fost ales sistemul Rigips cu profile metalice si placi din gips-carton, la care a fost adaugat un strat de vata minerala bazaltica.
Un alt lucru important de care s-a tinut seama a fost balconul de la etajul superior. Deoarece acesta nu era inchis, a trebuit ca planseul care il separa de zona in lucru sa fie hidroizolat corespunzator, apoi a fost pus in opera in siguranta, pe plafonul fostei logii, sistemul termoizolant Rigips.
Etape de lucru:
– Au fost montate ferestrele termoizolante care inchid semilogia.
– Prima suprafata izolata a fost pardoseala. Pe ea a fost aplicat un strat de polistiren extrudat cu grosimea de 5 cm. Peste el a fost turnata sapa din ciment si nisip intr-un strat de 5 cm.
– La nivelul plafonului, parapetului si peretilor a fost construit un schelet metalic din profile UD30 si CD60. Profilele ghidaje UD au fost fixat pe suprafetele de baza la o distanta de 10 cm. de pereti, respectiv de tavan.
– In acest spatiu, de 10 cm, a fost introdusa vata minerala bazaltica. Aceasta a fost bine presata in asa fel incat nu au ramas spatii goale in zona izolata, impiedicandu-se astfel transformarea lor in punti termice.
– Pe scheletul metalic au fost fixate, cu suruburi autofiletante, placile din gipscarton Rigips. In ele au fost practicate orificii pentru montarea conductelor de tur si retur ale caloriferului.
– Toate zonele de imbinare au fost armate si chituite. Dupa ce chitul s-a uscat, acesta a fost sefuit pentru a fi pregatit de finisare. In acest scop, a fost folosita vopsea lavabila in doua culori din aceeasi gama cromatica.
