LifeStyle

Studiu despre borsul la plic

Studiul privind calitatea condimentelor tip bors la plic face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a achizitionat, in cursul lunii august, 13 produse tip bors la plic din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Au fost analizate urmatoarele branduri cu sortimentele aferente:

Marca Vegeta ce apartine grupului Podravka, cu urmatoarele produse: Bors original, Bors cu legume, Bors cu verdeturi, Bors cu smantana.

Marca DELIK’AT ce apartine grupului Unilever, cu urmatoarele produse: Bors original, Bors cu legume, Bors cu verdeturi, Bors cu smantana.

Marca Maggi ce apartine grupului Nestle, cu urmatoarele produse: Bors cu legume, Cub – Bors cu legume.

Marca Fuchs ce apartine producatorului Fuchs Condimente Ro SRL, cu produsul Bors.

Marca Dora ce apartine producatorului Compania Indiilor Orientale Prod SRL, cu produsul Bors.

Marca Fine Life ce este distribuita de Metro Cash&Carry SRL, cu produsul Bors.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC Romania, coordonati de catre Conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.

3. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

4. Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al claritatii mesajului transmis consumatorului.

5. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regasite in compozitia produselor tip bors analizate sunt urmatoarele: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavina, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapita, lactoza, maltodextrina, tarate de grau, faina de grau, faina de porumb, faina de secara, zahar, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, telina deshidratata, ceapa deshidratata, frunze de patrunjel deshidratate, marar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, radacina de leustean, leustean, ardei gras rosu, pastarnac, seminte de telina, extract de leustean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smantana pudra, extract de rozmarin, drojdie deshidratata, tumeric, curcuma.

Dintre ingredientele mentionate mai sus, cele mai utilizate sunt:

– la 100% dintre produsele analizate s-a folosit acidul citric;

– La 85% dintre produsele analizate s-a folosit acidul lactic;

– La 77% dintre produsele analizate s-a folosit monoglutamatul de sodiu. E621 – Monoglutamat de sodiu – poate produce dureri de cap, slabiciune, greata, arsuri. Nu trebuie consumat de catre femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci;

– la 77% dintre produsele analizate s-a regasit grasime vegetala de palmier (nu s-a mentionat de catre producator daca grasimea este partial hidrogenata sau nehidrogenata). Uleiul de palmier partial hidrogenat si/sau hidrogenat contine acizi grasi de tip trans, acestia pot creste nivelul colesterolului nociv (LDL), fapt ce poate duce la aparitia afectiunilor cardiace si a cancerului la colon;

– la 69% dintre produsele analizate s-a folosit lactat de calciu;

– la 62% dintre produsele analizate s-a regasit amidonul din porumb;

– la 23% dintre produsele analizate s-a regasit extractul de drojdie. Extractul de drojdie contine acid glutamic sau glutamat de sodiu si se foloseste pentru a crea arome sarate sau gust de umami („al cincilea gust”). Extractul de drojdie poate provoca alergii si afectiuni ale glandelor endocrine;

– colorantul caramel simplu se regaseste in produsul Bors original, marca Vegeta, grupul Podravka;

– produsele "Bors cu legume", marca Maggi, grupul Nestle si "Bors", marca Dora, producator Compania Indiilor Orientale contin 2 tipuri de potentiatori de arome, respectiv monoglutamat de sodiu si 5-ribonucleotide disodice.

– Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.

Ingredientele produselor alimentare trebuie mentionate in ordinea descrescatoare a cantitatii lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiza a primelor 3 ingrediente prezente pe eticheta (ingredientele aflate in cantitatea cea mai mare) si au reiesit urmatoarele:

La 38% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de sare. De asemenea, in acelasi procent (38%) se regasesc acidul citric – acidul lactic. In proportie de cate 8% la produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de maltodextrina, lactoza si zer.

Cele cinci produse analizate la care sarea este primul ingredient se regasesc in topul de mai jos.

Top 5 produse tip bors dupa cantitatea de sare la 100 grame produs:

1. Delikat Bors cu verdeturi – 44 grame sare la 100 grame produs;

2. Delikat Bors cu legume – 42 grame sare la 100 grame produs;

3. Vegeta Bors cu legume – 40,2 grame sare la 100 grame produs;

4. Vegeta Bors cu verdeturi – 37,75 grame de sare la 100 grame produs;

5. Maggi Bors cu legume – 31,1 grame de sare la 100 grame produs.

La 30% dintre produsele analizate, al doilea ingredient este reprezentat de acidul citric – acidul lactic. In proportie de cate 23%, al doilea ingredient este reprezentat de catre amidonul din porumb, respectiv maltodextrina. De asemenea, in proportie de cate 8%, al doilea ingredient este reprezentat de catre zahar, faina de grau si monoglutamat de sodiu.

Urmatoarele cinci produse au un continut ridicat de glucide/carbohidrati, iar dupa cantitatea de zahar adaugat se poate realiza urmatorul top:

Top 5 produse tip bors dupa cantitatea de zahar adaugat la 100 grame produs:

1. Vegeta Bors cu smantana – 61 grame glucide, din care 31 grame zahar la 100 grame produs;

2. Vegeta Bors original si Delikat Bors cu smantana – 32 grame glucide, din care 17 grame zahar la 100 grame produs, respectiv 28 grame glucide, din care 17 grame zahar la 100 grame produs;

3. Delikat Bors cu legume si Delikat Bors cu verdeturi – 23 grame glucide, din care 16 grame zahar la 100 grame produs, respectiv 28 grame glucide, din care 16 grame zahar la 100 grame produs;.

4. Vegeta Bors cu legume – 26 grame glucide, din care 15 grame zahar la 100 grame produs;

5. Maggi Bors cu legume – 38,8 grame glucide, din care 11 grame zahar la 100 grame produs.

In proportie de cate 15%, al treilea ingredient este reprezentat de catre zahar, faina de grau, ulei de palmier si acid citric – acid lactic, iar in proportie de cate 8%, al treilea ingredient este reprezentat de catre monoglutamat de sodiu, tarate de grau, lactat de calciu, sare si amidon.

  1. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

In cele 13 de produse analizate s-au identificat 9 aditivi alimentari, dupa cum urmeaza:

  • E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scazuta.

  • E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial si poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

  • E270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reactii alergice ca mancarimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiratie greoaie, secretii nazale, favorizeaza subtierea smaltului dentar şi aparitia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producand diverse afectiuni digestive. Alimentele ce contin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru ca ei nu detin echipamentul enzimatic necesar metabolizarii acestuia.

  • E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smaltul dintilor.

  • E307 – Alfa tocoferol este unextract din uleiuri vegetale bogate in tocoferoli (vitamina E), in special floarea soarelui si este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducand digestia lipidelor, poate provoca o uşoara hipertrofie a ficatului şi in anumite conditii poate provoca chiar efecte alergice.

  • E327 – Lactat de calciu este folosit drept conservant, in special impotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidantilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produsePoate provoca stari de hipercalcemie şi insuficienta renala.

  • E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fara culoare, care apartine clasei de acizi carboxidici si este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale si poate ataca smaltul dintilor. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

  • E621 – Monoglutamat de sodiupoate produce dureri de cap, slabiciune.

  • E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii si trebuie evitat de persoanele astmatice.

  • Arome – termenul se refera la produsele care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.

  • Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al claritatii mesajului transmis consumatorului.

Mentiunea „fara conservanti” de pe fata vizibila a ambalajului de la cele 4 sortimente de bors Vegeta induce in eroare consumatorii prin faptul ca se creeaza impresia ca acest tip de bors nu ar contine aditivi alimentari. In realitate, in acest produs exista sase tipuri de aditivi alimentari (monoglutamatul de sodiu, acid citric, acid lactic, lactat de calciu, caramel simplu si riboflavina).

Mentiunile: „cu tarate, cu porumb si fara conservanti” evidentiate pe ambalajul celor 4 sortimente de bors Delikat, induc de asemenea in eroare consumatorii, deoarece le creeaza impresia ca aceste produse au un continut ridicat de tarate si faina de porumb si nu contin aditivi alimentari. In realitate, in cele 4 sortimente de bors marca Delikat, cantitatea de tarate variaza intre 1% si 5%, iar cantitatea de faina de porumb este de 0,1%, in timp ce aditivii alimentari sunt in numar de sapte (monoglutamat de sodiu, acid citric, acid lactic, lactat de calciu, riboflavina, ascorbil de palmitat, alfa tocoferol).

Date fiind cele de mai sus, o alternativa sanatoasa la borsul la plic o constituie borsul traditional care poate fi preparat in casa de fiecare dintre noi prin folosirea urmatoarelor ingrediente: 5l apa, 500 g tarate de grau, 100 g paine neagra (fara aditivi alimentari), 3 linguri faina de porumb (malai) si leustean. Prepararea acestuia se face in doua etape:

 1. Intr-un vas emailat cu capac se face o plamada (maia) prin umezirea cu apa rece a amestecului format din 250 g tarate si 100 g paine neagra faramitata. Se lasa timp de 2 zile la dospit.

 2. Se adauga restul de tarate, cele 3 linguri de malai si leusteanul. Peste acestea se toarna apa la temperatura de 60 grade, cca 2/3 din capacitatea vasului. Se amesteca cu o lingura de lemn de 2-3 ori pe zi. Vasul cu continutul obtinut se pastreaza intr-un loc caldut. Dupa limpezire, lichidul se toarna in sticla de sticla si se pastreaza la frigider.

In cazul in care nu aveti timp si disponibilitate pentru reteta de mai sus, va recomandam folosirea borsului comercializat la sticla.

Borsul traditional are urmatoarele efecte curative:

– Adjuvant in tratarea cancerului de colon si a tuberculozei;

– Scade tensiunea arteriala;

– Reduce colesterolul;

– Previne tromboza si infarctul miocardic;

– Tratateaza insomnia, durerile de cap, mahmureala, oboseala cronica, dischineziile biliare, bolile respiratorii cronice;

– Detoxifica organismul;

– Calmeaza durerile de ficat si de bila.

„Borsul la plic este un produs lipsit de nutrienti valorosi, in timp ce borsul traditional este un aliment probiotic ce contine fermenti care regleaza microflora intestinala, bogat in vitamine din complexul B ( B1, B2, B6 si B12), vitamina C si PP, in minerale (magneziu, potasiu, sodiu, sulf, siliciu, mangan si iod), calciu si oligoelemente cum ar fi zincul sau seleniul. Borsul traditional este un condiment usor de preparat, necostisitor si benefic pentru organism prin proprietatile sale curative. Din pacate, marii procesatori de alimente au „stricat” si acest aliment traditional. Reclama acestora nu are un rol informativ, ci doar unul inselator. Consumatorii trebuie ajutati sa revina la obiceiurile alimentare sanatoase.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) este o organizatie neguvernamentala, apolitica şi nonprofit, infiintata la data de 28 februarie 1990. APC-Romania este singura organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apararea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor in raporturile cu operatorii economici şi institutiile statului.

25 de ani de activitate continua pentru apararea drepturilor si intereselor consumatorilor, pentru imbunatatirea nivelului de informare si educare a consumatorilor, dar si pentru crearea si mentinerea unui echilibru intre consumatorii si profesionistii din Romania.

25 de ani in care APC Romania a contribuit la consolidarea miscarii consumatoriste din Romania, la dezvoltarea politicii in domeniul protectiei consumatorilor, prin implicarea organizatiei in adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor si la imbunatatirea reprezentarii consumatorilor la nivel central si local.

25 de ani in care APC Romania s-a evidentiat ca partener social profesionist si de dialogpentru consumatori, institutiile administratiei publice centrale si locale, pentru organizatiile neguvernamentale nationale si internationale, o dovada in acest sens fiind recunoasterea acesteia ca fiind de utilitate publica.

25 de ani in care APC Romania – www.apc-romania.ro a derulat o serie de proiecte de impact in domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei” – www.bugetulfamiliei.ro, “ Fii un pacient Activ” –www.pacientactiv.ro, ”Alege!Estedreptul tau”, ”Vreau paine curata”, ”Internet sigur”, „Centrul European al Consumatorilor din Romania” – www.eccromania.ro, „Consumator European”.

 

Related posts

DanaArtgallery organizeaza expozitia de fotografii “ipostaze urbane – contraste”

Adina Meyers

(P) VELUX Active: ferestre de mansardă controlate automat pentru case inteligente

Adina Meyers

Special event: VALENTINE`S DAY cu CHEF SCARLATESCU

Adina Meyers