Dintotdeauna, grecilor le-a placut sa traiasca, sa manance si sa se simta bine. Momentul servirii mesei reprezinta pentru ei un prilej de intalnire cu cei dragi si de socializare, prilej celebrat prin voie buna, muzica si dans.
Apetitul acestor oameni pentru o viata imbelsugata si petreceri se reflecta intr-o gastronomie bogata, ridicata la rang de arta, ale carei caracteristici principale sunt: ingredientele proaspete, simplitatea si savoarea deosebita a preparatelor, folosirea condimentelor, a plantelor aromatice si a uleiului de masline.
Mesele sunt compuse dintr-un numar mare de feluri de mancare (ce e drept, in cantitati reduse), consumate de toti convivii.
Mesele zilei
Micul dejun inseamna pentru greci o cafea servita intr-o ceasca mica si o prajitura sau un biscuit, iar ca diversificare, branzeturi condimentate. Pranzul consta in preparate precum tzatziki sau salata greceasca, acompaniata de peste la gratar sau musaka.
Cina este masa principala si poate dura ore bune, prelungindu-se tarziu in noapte.
Uleiul de masline este, cu siguranta, cel mai vechi si mai reprezentativ ingredient al bucatariei grecesti. Inca din cele mai vechi timpuri, acesta se bucura de o mare apreciere datorita gustului unic, calitatii exceptionale si multiplelor beneficii pe care le aduce sanatatii (diminueaza nivelul colesterolului, contine antioxidanti naturali si vitaminele E si A).
Aperitivele, numite de localnici mezedes, si servite in general la cina, sunt gustari din care nu lipsesc: maslinele, ardeiul iute copt, vinetele la gratar, branzeturile, salatele, preparatele din fructe de mare. Dintre acestea, amintim: tzatziki (salata pe baza de iaurt), dolmadakia (sarmalute cu carne in foi de vita de vie), boureki (placinte cu legume si carne), melitzanosalata (salata de vinete), skordalia etc.
Grecii sunt mari consumatori de carne de miel, vita, porc si pui si adevarati maestri in combinarea ingredientelor si a condimentelor. De pilda, prefera sa alature diferite tipuri de carne si legume si sa le imbogateasca cu sos galben de lamaie (avgolemono) sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara.
Dintre felurile principale, preparate in general la cuptor, cele mai reprezentative sunt renumita musaka si traditionalul souvlaki. Un alt punct forte al bucatariei grecesti il reprezinta salatele, facute din legume proaspete si condimentate cu usturoi, oregano, menta, cimbru, busuioc si patrunjel. Nu se poate sa nu fi gustat macar o data din minunatele lor salate sau din vestita tzatziki! Si in ceea ce priveste deserturile, grecii au retete care-ti vor incanta papilele gustative: baklava, kourabiedes (prajituri din faina, unt si migdale), loukoumades (gogosi cu scortisoara), tsoureki (un fel de cozonac), kaltzounia (placinte dulci traditionale), iaurt cu miere. Taram al lui Dionisos, Grecia a fost intotdeauna faimoasa pentru vinurile ei, peste 300 de soiuri, atat autohtone (Aidani, Athiri, Debina, Liatiko, Muscat de Alexandria s.a.), cat si „occidentale” (Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Merlot etc.).
Daca ajungi in Grecia, pregateste-te sa ai parte de o experienta unica in lumea gusturilor si aromelor. Pentru asta, ia masa cat de des poti in traditionalele taverne (un simbol al Greciei), unde vei fi servit cu bucate delicioase si vei fi fermecat de atmosfera si obiceiurile frumoase. Oricum, nu pleca din aceasta tara minunata inainte de a degusta urmatoarele preparate:
Delicioasa tzatziki (iaurt cu usturoi si castraveti proaspeti), servita ca aperitiv sau garnitura langa o mancare bine condimentata Renumita musaka (facuta din felii de vinete si cartofi sau dovlecei intercalate cu carne tocata de vita si bine condimentata), pe care o vei intalni peste tot in aceasta tara Souvlaki (carne de vita, miel sau porc, trasa in tepuse de lemn si pusa pe gratar).
Baklavaua, cel mai cunoscut preparat de patiserie de pe aceste meleaguri, facuta din mai multe foi, insiropata cu miere pe deasupra si decorata cu nuci.
Vinurile lor dulci, cu arome puternice de fructe, ce sunt consumate in special dupa gustari si (atentie!) cu moderatie.
Ouzo, un rachiu de anason foarte tare, care nu se bea niciodata pe stomacul gol, ci odata cu traditionalele mezedes.
