Un studiu publicat de Institutul Naţional italian al Sănătăţii a demonstrat că ţânţarii nu transmit coronavirusul. Ipoteza a fost confirmată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat deja că nu există nicio dovadă că boala ar putea fi transmisă de aceste insecte, care se crede că ar putea transmite paludismul, febra denga sau alte maladii atunci când înţeapă oamenii.
Cercetarea a arătat că ţânţarul-tigru sau cel comun nu transmis Covid-19.
„Testele au demonstrat că virusul, transmis ţânţarilor prin ingerarea de sânge infectat, nu a fost capabil de a se duplica„, a explicat Institutul într-un comunicat. Le este deci imposibil insectelor să transmită virusul prin înţepăturile lor.
Cum apar țânțarii?
Țânțarii se înmulțesc începând cu perioada aprilie – mai, când temperaturile din apele stătătoare ajung la 10 grade. În orice loc unde se adună apă – iazuri, dar și streșini, bălți și jgheaburi – țânțarii găsesc un mediu potrivit pentru înmulțire.
Dacă temperaturile le sunt favorabile, populația țânțarilor poate deveni foarte numeroasă, pentru că generațiile din primăvară și vara se succed la fiecare 15–20 zile.
De ce sunt periculoase mușcăturile de țânțar
Mușcătura țânțarilor nu este problematică în sine, însă, pentru că ei se hrănesc cu sânge de la mai mulți indivizi, pot transmite o mulțime de afecțiuni. Printre cele mai frecvente afecțiuni răspândite de țânțari se numără malaria, febra galbenă, febra Dengue, febra West Nile, encefalită virală, filarioză limfatică, infecția cu virusul Zika. Din fericire, însă, la noi în țară sunt rare cazurile în care țânțarii transmit astfel de afecțiuni, dar asta nu înseamnă că sunt imposibile.
