Va veti intreba, probabil, ce-are a face amenajarea incantatoare din imagini cu cele expuse mai sus. Va spun eu ca are, desi nu pare. Furat de peisaj, care, sa recunoastem, este cat se poate de reusit, tinzi sa lasi pe plan secundar suprafata lui. Suprafata care, drept vorbind, este foarte mica. Si asta pentru ca este vorba despre gradinita unei case localizata fix in mijlocul unui centru urban dinamic si aglomerat, cum este Timisoara.
Altfel spus, prin acest articol ne-am propus sa-ti dam un foarte bun exemplu de cum poti transforma distanta meschina dintre casa si limita stradala dintr-un dezavantaj intr-un avantaj. Pentru asta ai insa nevoie de inventivitate, spirit practic si un bun simt estetic. Cu ajutorul unor astfel de calitati, proprietarii au valorificat la maximum portiunea de teren ingusta dintre casa si gard si au transformat-o intr-o amenajare cocheta si plina de farmec. Mini-gradina, dezvoltata mai mult pe lungime decat pe latime, a fost segmentata in trei parti de cele doua intrari in imobil.
Privita de sus, pe mine cel putin ma duce cu gandul la macheta unui student la Peisagistica sau la un coltisor de natura “rupt” din povestile cu pitici. Atunci cand nu dispui de un spatiu mare pentru gradina, apare tentatia de a o amenaja cu cat mai multe plante, in ideea de a compensa cumva acest neajuns.
Nimic mai gresit! Rezultatul obtinut va fi, de cele mai multe ori, o aglomerare inestetica de vegetatie. Constiente de acest risc, gazdele noastre au mers pe ideea de a crea o mini-gradina care sa-i incante tot timpul anului, motiv pentru care au apelat la specii vesnic verzi, care sunt foarte decorative in orice anotimp.
Mai exact, au ales Thuja, Juniperus, Aucuba japonica, Abies iba, Chamaecyparis, pe care le-au plantat intr-un mod cat mai armonios. De pilda, cele care vor creste mai mult in inaltime au fost dispuse strategic langa gard, pentru ca, in timp, sa formeze o bariera vizuala, dar si fonica, menita sa-i protejeze pe proprietari de privirile indiscrete ale trecatorilor, dar si de zgomotul strazii. Nu lipsesc nici “petele” de culoare, repartizate in locuri-cheie, precum intrarea principala in casa si pervazurile.
