Atribuite zugravului Dobromir din Targoviste (ante 1526), frescele au fost extrase din biserica la sfarsitul secolului al XIX-lea, in contextul restaurarii coordonate de arhitectul francez André Lecomte du Noüy.
Expozitia documenteaza epopeea acestor 31 de fragmente de pictura murala, aflate la capatul unui indelungat proces de restaurare realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu si lect. univ. dr. Romeo Gheorghita.
Alaturi de acestia, conservatori, curatori, arhitecti, artisti multimedia si specialisti in educatie muzeala si-au conjugat eforturile pentru gasirea formulei adecvate de prezentare a acestui pretios tezaur de arta veche romaneasca din epoca lui Neagoe Basarab, intr-o scenografie inspirata de imaginea legendarei Manastiri a Argesului ca santier fara sfarsit (proiect semnat de AbruptArhitectura – arh. Cristina Constantin, arh. Mirela Vladuta si arh. Cosmin Pavel).
Cercetarea ce a stat la baza expozitiei este optim valorificata prin recursul la tehnologii multimediale integrate sub forma unei reconstituiri virtuale 3D a pozitiilor ocupate de fragmentele de fresca in cadrul ansamblului monumental inainte de extragerea lor, a unui film de prezentare a interventiilor de restaurare si a unei aplicatii interactive care permite vizionarea cópiilor dupa tablourile votive realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu in 1860. Aceste materiale, precum si promo-ul expozitiei, sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska si Larisa Crunteanu).
Muzeul National de Arta al Romaniei multumeste institutiilor partenere – Muzeul National de Istorie a Romaniei, care a imprumutat doua fresce, si Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”, care a imprumutat planuri, relevee si fotografii din perioada restaurarii Manastirii Argesului -, precum si Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului pentru concursul acordat in documentarea acestei expozitii.
„Privilegiul de a avea aproape toate aceste marturii si grija ca nu va vom putea convinge ca va apartin au fost motoarele care ne-au purtat pe drumul lung al acestui proiect. As vrea sa cred ca intalnirea din acest an a frescelor cu publicul le va ajuta sa supravietuiasca inca 500 de ani.” – Emanuela Cernea, conservator, curator al expozitiei.
„Timpul petrecut in jurul frescelor de la Arges a fost un timp bun, castigat. Ne-a ajutat sa intelegem frescele in desprinderea lor de pe zid, in indepartarea de lumina in care au aparut. Inlocuite, alungate, gazduite departe, ranite, oblojite, ingrijite, frescele se pregatesc sa marturiseasca. Intalnirea cu ele regaseste momentul febril al facerii lor, invecinat cu grija si truda restaurarii.” – Cristina Constantin, arhitect (AbruptArhitectura), scenograf al expozitiei.
„In general proiectele initiate de KOTKI visuals sau cele in care am fost implicate privesc spre viitor. Unul dintre motive este, bineinteles, si faptul ca lucram cu interactiunea intre tehnologie si arta. Invitatia Muzeului National de Arta sa facem parte dintr-un proiect dedicat lui Neagoe Basarab si frescelor Manastirii Argesului din secolul XVI a fost ceva cu totul diferit si extrem de fascinant. A fost o ocazie interesanta sa redescoperim trecutul si arta medievala, iar discutiile cu echipa muzeului care coordoneaza acest proiect au fost adevarate ore de istorie. Si chiar daca vorbim de arta sacra, de arta veche, expozitia va fi inovatoare, emotionanta, cu folosirea in mod inteligent a tehnologiilor noi.” – Dilmana Yordanova, KOTKI visuals
”Este uimitor cat de multe lucruri noi continuam sa descoperim despre unul dintre cei mai cunoscuti domni romani, Neagoe Basarab” – dr. Marian Coman, istoric, autorul unuia din studiile introductive din catalogul expozitiei
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administratiei Fondului Cultural National (AFCN)
