În această perioadă, în care plantele cresc, irigarea adecvată devine un factor definitoriu pentru asigurarea frumuseţii grădinii. În cele ce urmează ne-am propus să venim în sprijinul grădinarilor amatori cu câteva sfaturi utile pentru udarea corectă a tuturor categoriilor de plante.
Florile perene şi cele nou plantate
Este recomandat să udaţi florile proaspăt plantate, dar şi pe cele perene o dată la două-trei zile, cu o cantitate moderată de apă, fără să faceţi exces, pentru că riscaţi să provocaţi putrezirea rădăcinilor.
Florile şi plantele decorative din grădină trebuie udate în funcţie de specie şi de afinităţile pe care le au pentru apă, doar atunci când pământul de la suprafaţă începe să se usuce. Acesta se apasă uşor cu degetul: dacă se lipsesc bucăţi mici de pământ, înseamnă că planta nu are încă nevoie de apă.
Florile se udă, de preferat, dimineaţa, cu o stropitoare sau cu un jet fin de apă direct la rădăcină, nu pe frunze (pentru ca presiunea apei să nu le rupă).
În plus, specialiştii vă recomandă să nu stropiţi frunzele, deoarece ciupercile dăunătoare se dezvoltă foarte rapid pe frunzele umede. Dacă doriţi să scăpaţi de grija udării regulate a florilor, puteţi instala un sistem de irigare prin picurare cu programare. Acesta include un filtru reductor de presiune, o conductă de conectare de 15-50 m sau chiar mai mare, o conductă de alimentare, picurătoare intermediare (2 l/h), picurătoare reglabile pentru capăt, îmbinări reductoare în T, dopuri pentru capăt de 13 mm (1/2"), ţăruşi pentru fixarea conductei şi ac de curăţare.
Sistemul se asamblează foarte uşor şi poate fi extins cu încă un sistem similar (lungimea maximă este de 100 m). Un astfel de sistem se poate instala şi subteran. Capetele de picurare din conductă sunt amplasate la o distanţă de 30 cm unul faţă de celălalt, fiecare cap oferind o irigare delicată, de 4 l/h. Ele se etanşează automat, pentru a nu se murdări după depozitare, şi sunt dotate cu blocaj, care previne pătrunderea rădăcinilor în conducta instalată în subteran.
Acest tip de sistem vă ajută să le oferiţi florilor condiţii prielnice de dezvolatare şi totodată să economisiţi apă. Presiunea apei este aceeaşi în fiecare punct din conducta de irigare prin picurare, asigurând o irigare uniformă, fără acumularea unor depozite mari de apă pe anumite suprafeţe. Sistemul poate fi programat cu ajutorul unui dispozitiv special, cu buton rotativ, care permite selectarea zilnică a până la trei intervale de irigare, cu o durată individuală de la unu la 120 de minute. În plus, aveţi posibilitatea să selectaţi zilele săptămânii în care sistemul de irigaţii să intre în funcţiune, dar şi debitul de apă. Pentru funcţionarea cronometrului, este necesară doar o baterie alcalină, care are autonomie de până la un an.
Gazonul ajuns la maturitate se udă zilnic, timp de aproximativ 30 de minute, dimineaţa sau seara. Pe măsură ce se apropie vara şi temperaturile cresc, este necesar să udaţi gazonul de două ori pe zi, dacă primăvara este secetoasă. În cazul în care suprafaţa acoperită cu gazon este mare, iar timpul nu vă permite să acordaţi atenţia cuvenită grădinii şi să udaţi peluza cu furtunul, puteţi monta un sistem automat de irigare, care să pornească la ora programată.
Dacă gazonul este proaspăt plantat, lucrurile se schimbă. Seminţele de gazon se plantează primăvara devreme, pe solul pregătit cu câteva luni în urmă. Imediat după ce aţi terminat această operaţiune, suprafaţa trebuie udată din abundenţă şi, mai apoi, presărată cu un strat subţire de nisip. În primele 20 de zile, aveţi grijă să menţineţi suprafaţa însămânţată umedă şi să nu folosiţi un jet puternic de apă, având în vedere că iarba este foarte fragedă.
Gardurile vii au nevoie de o cantitate mare de apă după plantare şi în perioada de dezvoltare. Odată ajunse la maturitate, trebuie udate doar în perioadele de secetă sau caniculă, o dată la două zile, pentru a le ajuta să rămână verzi cât mai mult timp. Udarea se face doar la rădăcină, prin picurare sau cu ajutorul unui furtun cu presiune redusă. Un gard viu des şi bine îngrijit are abilitatea de a-şi conserva umiditatea, datorită faptului că razele soarelui nu ajung niciodată la pământul care îi acoperă rădăcinile.
Pomii fructiferi ajunşi la maturitate nu au nevoie, primăvara, de udare, decât dacă se înregistrează perioade lungi fără precipitaţii. În acest caz, udarea se face cu ajutorul unui furtun sau al unei găleţi, direct la rădăcină. Turnaţi o cantitate moderată de apă, astfel încât să nu băltească un timp îndelungat şi să fie absorbită imediat de pământ. Dacă primăvara este secetoasă, prima udare trebuie să se realizeze la începutul lunii martie, a doua, la sfârşitul lunii aprilie, după scuturarea florilor, în momentul legării fructelor, iar a treia, la sfârşitul lunii mai.
Grădina de legume are cea mai mare nevoie de atenţia voastră primăvara, atunci când vine vorba de irigat, pentru că răsadurile se află în perioada de creştere, aşa că sunt necesare o sursă de apă la îndemână şi un sistem de irigaţii bine proporţionat. Cantitatea de apă va fi mărită săptămânal, pe măsură ce se apropie vara, putând ajunge până la 30 l/m2, în funcţie de soiul de legume cultivat. Când plantele încep să înflorească, stropirea prin pulverizare trebuie înlocuită cu udatul de tip ploaie artificială sau cu ajutorul rigolelor, ca să nu scuturaţi prematur florile. Este recomandată utilizarea apei stătute, cu o temperatură mai ridicată.
DE REŢINUT
Avantajele folosirii unui sistem de irigaţii:
– o udare corespunzătoare şi uniformă a gazonului şi plantelor;
– controlul cantităţii de apă furnizate: fără acumulări inutile de apă şi fără să existe riscul ca rădăcinile plantelor să putrezească;
– economii la factura de apă;
– reducerea timpului alocat întreţinerii grădinii (aceasta capătă o autonomie ridicată şi nu mai depinde de timpul tău liber);
– puteţi pleca în week-end-uri sau în concediu liniştiţi, pentru că sistemul de irigare îşi va face treaba chiar şi atunci când nu sunteţi acasă.
PONT
Atunci când proiectaţi un sistem de irigare, trebuie să ţineţi cont de ce tip de grădină aveţi, de plantele alese, de modul în care acestea sunt repartizate în grădină, precum şi de expunerea nord, sud, est sau vest a zonelor de irigat.
Text: Simona Popa
Articol preluat din Revista Casa Mea
