Image default
Echipamente si materiale de constructii Solutii Constructive

GEALAN ofera sfaturi utile in abordarea condensului

In urma unui studiu realizat intern de companie, reiese faptul ca, cu cat proprietatile termice ale zidariei, plafonului, podelei dar si ale tamplariei exterioare sunt mai performante cu atat este mai facila mentinerea unei temperaturi mai ridicate pe suprafata interioara a peretelui respectiv a geamului, evitandu-se riscul de aparitie a condensului. Astfel, termoizolatia peretilor exteriori si a planseelor peste subsoluri si sub poduri, dar si alegerea tamplariei potrivite sunt absolut necesare.

Pentru a evalua corect riscul de aparitie al condensului trebuie sa luam in considerare inca din etapa de proiectare a cladirii urmatoarele aspecte:
– corelarea rezistentelor termice sau a coeficientul de transfer termic al tuturor elementelor de constructie ce alcatuiesc anvelopa cladirii
– incalzirea cat mai uniforma a spatiilor de locuit
– ventilarea spatiilor interioare incalzite si neincalzite
– mentinerea in limite a umiditatii interioare
– influenta negativa a puntilor termice
– evitarea greselilor de montaj a diverselor elemente de constructie

In contextual actual al reabilitarii termice a cladirilor se impune izolarea termica a elementelor de constructie pentru a asigura un climat interior impus de cerintele igienico sanitare, dar si pentru reducerea intr-o masura cat mai mare a consumului de energie. Alegerea tuturor materialelor de izolatie se face in urma unei evaluari energetice a cladirii urmarindu-se in principal limitarea fluxului termic si implicit economisirea energiei, evitarea condensarii vaporilor pe suprafetele interioare precum si limitarea patrunderii acestora in interiorul elementelor de constructie.

La diferente de temperatura intre interioarele incalzite si cele neincalzite, respectiv intre interioarele incalzite si exterior are loc un transfer de caldura (flux termic) intotdeauna de la interior catre exterior care poate fi limitat de valori ale rezistententelor termice suficient de mari.

Rezistenta termica, notata cu R (m2K /W) reprezinta capacitatea unui material de a izola termic si depinde de grosimea materialului (d) si de conductivitatea (lambda) acestuia definita prin capacitatea de transmitere a energiei termice.

(R=d/lambda)

Cateva exemple de valori ale conductivitatii termice va pot ajuta sa intelegeti importanta acestui parametru: aluminiu 220, otel 58, beton armat 2.03; zidaria din caramizi pline 0.8, sticla 0.75; cauciuc 0.2; PVC 0.16.

Cu cat valoarea rezistentei termice este mai mare cu atat fluxul de caldura prin materialul respectiv este mai redus si izolatia termica mai buna. 

Fiecare componenta a zidului de la finisajele interioare la tencuiala exterioara: gleturi, caramizi, BCA, beton, izolatie termica exterioara cu polistiren, tencuiala, etc, influenteaza rezistenta totala a peretelui. De asemenea, se tine cont si de rezistentele termice superficiale si ale straturilor de aer neventilate ce intra in componenta elementului de constructie. De exemplu, rezistenta termica a unui perete din caramida cu grosimi intre 30 – 45 cm, fara izolatie termica, in functie de conductivitatea termica a materialului poate avea valori cuprinse intre 0.58 – 0.95 m2K/W, iar cu cat zidul este mai gros, iar conductivitatea termica este mai mica se obtine o valoare mai ridicata a rezistentei termice. Adaugarea izolatiei termice exterioare in aceleasi conditii de grosime si conductivitate poate ridica valoarea R a peretelui, in functie de grosimea stratului izolator pana la 3,5 m2K /W.         

Alegerea corecta a tamplariei din punct de vedere al izolatiei termice se face coreland proprietatile de izolatie ale componentelor principale respectiv rama si geamul termoizolator pentru care definitorii in calcule sunt valorile coeficientilor de transfer termic notati cu Uf pentru rama (de la engl. frame) si Ug pentru pachetul de geam termoizolator (de la engl. glass).

Coeficientul de transfer termic sau transmitanta termica reprezinta inversul rezistentei termice (U=1/R W/mpK) si este definit ca fluxul termic raportat la suprafata si la diferentele de temperatura dintre mediul interior si cel exterior. Cu cat valorile U sunt mai scazute cu atat pierderile de caldura prin fereastra se diminueaza.

Intrucat valoarea U depinde de suprafata elementului de constructie, iar geamul reprezinta componenta cu suprafata cea mai mare la o fereastra, acesta va influenta intr-o masura mai mare transmitanta termica a ferestrei. Recomandarea Gealan este de a alege un geam termoizolator cu o configuratia cel putin float/aer/lowe si o combinatie de profile potrivita, dar si izolarea exterioara a peretilor, intrucat exista  riscul de aparitie a condensului la o cladire fara izolatie exterioara in conditii de incalzire, umiditate si ventilare defectuoase.

Rulourile si obloanele exterioare introduc o rezistenta termica suplimentara care rezulta atat din stratul de aer inchis intre oblon si fereastra cat si din materialul oblonului sau ruloului. Daca se urmareste o crestere a rezistentei termice a ferestrei alegeti un rulou, respectiv oblon cu permeabilitate la aer medie spre scazuta.

Rezistentele termice specifice necesare elementelor de constructie se stabilesc de catre arhitecti si proiectanti in functie de destinatia spatiilor. Tineti cont ca tendintele actuale in izolatia cladirilor sunt de a impune pe piata produse performante cu o transmitanta termica a tamplariei exterioare de U’w max = 1.3 W/m2K si o rezistenta termica a peretilor exteriori de minimum R’ = 1.8 m2K/W.

Articole similare

Baia de la mansarda – oaza ta personala

VELUX

5 planuri de case mici, sub 100 mp

Ana Mincu

P + 1E 08022011

RL online

Lasă un comentariu