Text: Anna Chitan | www.annterior.com | www.heartwood.ro
Designul de interior in sensul profesional al termenului este un aspect introdus relativ recent in limbajul dezvoltatorilor, antreprenorilor si proprietarilor de locuinte sau spatii comerciale. In peisajul babelistic al contructiilor si investitiilor imobiliare din anii post comunisti, pe fondul unui simt estetic decimat de uniformismul impus de regimul comunist, tendintele au fost definite mai intai de libertate – libertatea de a alege si de a construi oriunde si oricum dupa bunul plac al fiecaruia si apoi, mai sistematic, de dezvoltatori imobiliari care doar au cosmetizat putin formele familiare grupului tinta caruia se adresau, fara inovatie si fara restaurarea unor concepte valoaroase din trecut.
Probabil ca daca n-ar fi existat cateva norme legale, fragile si ele, care sa impuna implicarea unui arhitect in astfel de proiecte, pana si acesta ar fi fost eliminat din orice plan, oricat de amplu. Si chiar si asa implicarea acestora, si spatiul lor de exprimare a fost adesea limitat la minimul necesar pentru obtinerea autorizatiei.
Asadar, daca aspecte esentiale ale oricarui proiect de constructie si renovare au fost neglijate mult timp, arhitectura, structura, urbanism, cum ar fi putut designul de interior, eminamente legat de estetic, sa prezinte vreun interes?
Intre perioada in care se construia nu doar cu scop functional, ci in acelasi timp si cu scop cultural, istoric, estetic, si perioada prezenta, a existat o crevasa de 50 de ani de lipsa totala de cultivare a acestor percepte, astfel incat nu existau repere nici de partea ofertei nici de partea cererii.
Desi desigur, contextul este mult mai complicat si mult mai complex, totusi cei care ar fi putut cultiva gustul pentru un peisaj urbanistic si imobiliar frumos, cei care au avut mijloacele sa construiasca si sa renoveze si cei care au permis aceste lucrari, nu au facut-o. Uneori deliberat, in cunostinta de cauza, primand alte interese, alteori pur si simplu din lipsa de cultura.
Generatia Y, cea necontaminata, cea care in mare parte s-a nascut dupa 1989 intr-o lume dominata de internet si informatie usor disponibila, a generat o schimbare de paradigma, in general, dar si in domeniul designului, deocamdata timida, vizibila izolat si local.
Aceasta generatie a inteles ca frumosul este etica, este bun-simt, este educatie, este bunatate si ca este o forta motrice pentru schimbari mult mai profunde ale mentalitatii unei societati. Acestia sunt cei care creaza frumosul si cei care consuma frumosul, si care incet, dar sigur, incep sa inspire si sa contamineze, ei cei necontaminati, iar designul de interior incepe si el sa beneficieze de pe urma acestei miscari.
Foto: digsdigs.com
Devine un termen tot mai popular si mai vehiculat, incepe sa fie luat in considerare de categorii tot mai neasteptate, incepand de la companii din industria auto pana la proprietari de restaurante traditionale sau autoritati publice si nu in ultimul rand de categorii de oameni mai conservatori. Desi mai e mult pana departe, asta este cu certitudine pozitiv.
Revenind acum la micro-dimensiunea intrebarii – este designul de interior, o necesitate sau un moft – , as spune ca doar cei mai cinici ar raspunde ca este un moft, insa putem sa discutam in ce fel este o necesitate.
La prima vedere pare ca implicarea unui designer de interior atunci cand se doreste renovarea/redecorarea unui spatiu, implica costuri suplimentare. Acestea sunt probabil si principalul motiv pentru care cei care ar lua in considerare colaborarea cu un designer de interior renunta pana la urma. In cele mai multe cazuri insa acest calcul nu este corect. Doar costurile cuantificabile in bani ale celor care decid sa faca singuri acest demers, ascunse in spatele timpului necesar pentru planificare, cautarea si identificarea solutiilor tehnice si estetice, timpului pierdut cu greseli si repararea acestora, pretului de lista pe care il platesc la unii furnizori, aproape ca deja justifica integral costul angajarii unui decorator, insa intotdeauna acestora li se adauga si costurile „beneficiilor nerealizate” prin lipsa lui.
Un designer de interior bun, reuseste sa identifice exact nevoile, gusturile si dorintele clientului sau, si apoi sa le articuleze intr-un concept coerent si armonios fara sa faca rabat de la asteptarile acestora, dar nici de la identitatea lui artistica. De multe ori atunci cand ne mutam in casa noua sau vrem sa facem schimbari, ne raportam la toate spatiile pe care le-am vazut la un moment dat si ne-au placut, si ne-am dori sa includem o bucatica din fiecare, dar adesea, fara suportul unui specialist, se obtine un amalgam de stiluri fara nici o asociere, fara logica si fara un fir rosu care sa le acorde unele cu altele.
Sau poate nu dorim sa le includem pe toate, dar nu reusim sa ne decidem asupra unuia. Designerul de interior poate sa desluseasca aceasta dilema, ducand ideea pana la capat, prezentand toate aspectele unui stil: functionalitate, dificultate, disponibilitatea elementelor, compatibilitatea cu stilul de viata si personalitatea beneficiarului si asa mai departe. In ambele cazuri, rezultatul va fi unul mai reusit decat daca ne-am fi asumat si sarcina de contractor si cea de proprietar si cea de designer.
Pentru ca am amintit mai devreme de identitatea artistica a designerului de interior, in final as reveni asupra ideii, acesta fiind un aspect important in relatia designer-beneficiar, care inca de multe ori nu este inteles. Alegerea unui designer de interior ar trebui sa se bazeze pe un limbaj estetic comun. De multe ori in spatele unui designer de interior este si un artist care cauta sa se exprime pe limba lui, iar daca beneficiarul nu intelege acest limbaj, iar desginer-ul accepta aceasta colaborare, mai mult ca sigur, ca cel putin o parte va sfarsi frustrata din acest proces. E important ca inante de a decide asupra unei colaborari, beneficiarul sa se informeze asupra portofoliului celui pe care doreste sa-l angajeze. Daca proiectele din portofoliul designer-ului ne plac, ne surprind, ne incanta cu siguranta vom gasi teren comun, insa daca – dimpotriva – nu intelegem demersul lui estetic sansele ca acesta sa fie omul ptrivitit pentru proiectul nostru, sunt minore.
Foto: designrulz.com
Ca ultim argument inchei cu un citat al lui Paul Rand, art director si graphic designer american, care spune:
„Designul bun nu se demodeaza niciodata, designul prost insa da”.
Foto:medium.com
