Reamenajarea se defineste, in primul rand, prin innoire. Insasi operatia in sine pleaca de la aceasta dorinta de a schimba fata locuintei in care traim, iar dorinta este cu atat mai puternica si mai justificata cu cat locuinta respectiva este mai veche si mai perimata. Pentru a exemplifica ce presupune renovarea unei locuinte vechi am ales un apartament aflat intr-un imobil din centrul Bucurestiului, construit in perioada interbelica.
Inainte de inceperea lucrarilor, apartamentul era nedecomandat, cu suprafata totala utila de 106,5 mp, distribuiti in camera de zi cu doua zone, doua dormitoare, vestibul, baie, bucatarie, camera de luat masa, doua holuri, camara si debara, la care se adauga doua balcoane cu suprafata totala de 6,75 mp.
In urma lucrarilor de renovare, acesta a fost transformat intr-un apartament semidecomandat, cu suprafata totala utila de 110 mp, distribuiti in living, doua dining-uri, dormitor, birou, vestibul, baie, bucatarie, hol, camara si debara, la care se adauga un balcon cu suprafaţa de 3,5 mp.
Mai departe veti vedea cum a fost realizata aceasta transformare, pas cu pas.
Living-ul initial era format din doua zone, fiecare dintre ele avand o suprafata de 20 mp. Zonele erau separate prin intermediul a trei usi de tip gasvand. Aceste usi au fost eliminate, lucru ce a condus la obtinerea unei camere de zi de mari dimensiuni. Totusi, cele doua zone initiale au fost pastrate, deoarece ele au primit functii diferite. Prima dintre ele a fost amenajata ca dining, iar cea de a doua ca living.
Pe grinda ramasa libera, dupa eliminarea celor trei usi care formau glasvandul, a fost construita o arcada din profile metalice si gipscarton.
Balconul a fost integrat in living dupa ce au fost executate urmatoarele operatii: usa, fereastra si portiunea de perete care separau camera de logie au fost eliminate. De asemenea, a fost eliminat parapetul din caramida al logiei. Aceasta a fost inchisa cu geamuri termoizolante montate in tamplarie din PVC.
Vechiul parchet din lemn masiv a fost eliminat. De asemenea, au fost inlaturate si toate straturile care formau structura de baza a acestuia. A fost turnata o sapa din ciment si nisip cu o grosime cuprinsa intre 5 si 8 cm. Diferenta de grosime a fost necesara pentru a se putea obtine o suprafata perfect plana. Dupa uscarea sapei, a fost montat parchet laminat.
Instalatia electrica a fost refacuta in totalitate. Cablurile au fost introduse, pentru protectie, in tuburi rigide de plastic. Ele au fost directionate spre locurile de lampa atat prin santuri sapate in pereti, cat si pe pardoseala. Peretii au fost decopertati pana la stratul de tencuiala. Ei au fost gletuiti, slefuiti si zugraviti cu vopsea lavabila de culoare alba.
Fereastra a fost eliminata, iar in golul ramas au fost zidite caramizi de sticla. In acest fel a fost asigurata iluminatia naturala a camerei, dar a fost obturata privelistea, deloc agreabila, spre curtea interioara.
Toate usile din apartament au fost pastrate. Ele au trecut printr-un proces riguros de reconditionare in urma caruia si-au schimbat complet infatisarea.
Din cele doua dormitoare, numai unul si-a pastrat functiunea la sfarsitul reamenajarii. Cel cu suprafata mai mare a fost amenajat tot ca dormitor, in timp ce cel cu suprafata de 15,75 mp a fost amenajat ca birou.
Cele doua incaperi au acces comun la un balcon cu suprafata de 3,5 mp. Usile de acces in balcon, impreuna cu ferestrele au fost eliminate. In locul lor au fost montate ferestre si usi cu tamplarie din PVC si geamuri termoizolante. Usa care asigura accesul intre dormitorul mare si baie a fost astupata cu placi din gipscarton.
In baie au fost eliminate finisajele ceramice de pe pereti si pardoseala. Pe pardoseala a fost turnata sapa, in timp ce peretii au fost tencuiti. Inainte insa de aceste operatii, au fost refacute toate instalatiile. Vechile conducte de apa rece si apa calda au fost inlocuite cu unele noi. Usa care asigura accesul intre baie si dormitorul mare a fost astupata. Pe tocul din lemn a fost fixata o placa din gipscarton. Acest lucru a favorizat construirea in baie a unei nise in care, din profile metalice si gipscarton, au fost construite trei rafturi.
Peretii au fost placati cu faianta pe intreaga lor suprafata. Nisa cu rafturi din gipscarton a fost zugravita cu vopsea lavabila de culoare alba. Pe pardoseala a fost montata gresie cu un model si o culoare similare cu cele ale faiantei.
In bucatarie au fost eliminate faianta si vechile finisaje de pe pereti. Acestia au fost tencuiti iar pe pardoseala a fost turnata sapa.
Usa care asigura accesul in apartament dinspre scara de serviciu a fost inlocuita cu una din fier. Usa dintre bucatarie si camera de luat masa a fost eliminata. Golul rezultat a fost largit cu 20 cm si a fost pastrat ca atare, lucru ce a marit substantial functionalitatea zonei.
Zona aflata intre bucatarie si living era structurata tip „vagon”. Acest neajuns functional a fost remediat prin doua masuri. Prima a constat in eliminarea usii dintre bucatarie si camera amenajata initial ca dining. A doua masura a presupus demolarea peretelui care separa aceasta incapere de hol. Astfel, zona formata din trei camere distincte a devenit una deschisa, cu o axa longitudinala de 9 m.
In galeria foto puteti vedea imagini din timpul lucrarilor si rezultatul final. Renovarea unui apartament vechi, chiar si mai mic decat cel prezentat de noi, presupune o cheltuiala substantiala care se poate ridica la cateva mii de euro. Daca lucrarea aceasta v-a inspirat, insa nu va incumetati sa va apucati de renovarea propriului apartament din cauza costurilor ridicate, va sfatuim sa apelati la un produs financiar eficient – produsul de economisire-creditare oferit de o banca pentru locuinte.
Cum functioneaza un produs de economisire-creditare: initial, economisiti o perioada, in medie 3-5 ani, timp in care pe langa suma depusa lunar se aduna dobanda bancii si prima de stat de 25% din economiile anuale (care se acorda anual de catre Stat pana in limita de 250 de euro /an). Practic, pe langa depozitele lunare din veniturile proprii, beneficiati si de ajutorul statului si al bancii pentru a putea strange intr-o perioada de aproximativ 5 ani suma necesara doar din economisire. De exemplu, daca economisiti lunar 375 lei, acumulati echivalentul in lei a 1.000 euro pe an. In cinci ani veti avea echivalentul in lei a 5.000 euro doar din economii, plus 1.250 euro din primele de stat, la care se adauga dobanda bancii, capitalizata timp de 5 ani. Mai mult, daca banii tot nu va ajung si renovarea e mai ampla, puteti solicita un credit locativ in lei cu una dintre cele mai mici dobanzi in lei de pe piata, de 4,5%, fixa pe toata perioada creditului.
