Pandemia COVID-19 a accelerat transformarea industriei alimentare. Comportamentul consumatorilor se schimbă. În această perioadă, a crescut importanța achiziției locale pentru alimente.
Închiderea granițelor, blocarea în casă / carantină (lockdown) și lipsa unui lanț de colectare sau a șoferilor de camioane reprezintă provocări imediate pentru sectorul alimentar extrem de globalizat.
Cum COVID-19 accelerează transformarea industriei alimentare?
Pentru sectorul alimentar modern, granițele deschise sunt esențiale. Materiile prime provin de la jumătatea globului prin fabrici de prelucrare, care la rândul lor livrează produsele finite către consumatorii din întreaga lume.
Deși la alimentară sau la supermarket găsești produse alimentare venite din întreaga lume (fructe, legume, ingrediente de bază, semipreparate, etc) situația actuală și legătura dintre alimentație și sănătate evidențiază în continuare urgența regândirii sistemului alimentar global.
Însă în aceste vremuri ne-am întors origini, la gusturile de altădată. De asemenea, pregătirea alimentelor a devenit din nou populară.
Cu toții am petrecut mai mult timp în propriile bucătării.
Și odată ce oamenii devin mai atenți la sănătate, cererea de alimente proaspete, sănătoase, fără aditivi a crescut. Nu întrăm în polemici cu privire la închiderea pieţelor.
Găsim interes pentru a planta și a cultiva chiar în balcon sau în bucătărie. Facem schimb de rețele și postăm mai mult pe rețele sociale.
Producția industriei alimentare și deșeuri responsabile
Reducerea risipei alimentare este o țintă inclusă în obiectivul de dezvoltare durabilă din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2030.
Reducerea risipei alimentare reprezintă un concept destul de des întâlnit în ultima vreme. Printre obiectivele Strategiei Naționale pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ a României 2030, regăsim:
Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.
Statisticile Uniunii Europene ne indică: România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa. Avem un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente risipite în fiecare an.
Însă, întrebarea cu care ne confruntăm este: cum producem și furnizăm alimente sănătoase într-un mod care să nu epuizeze resursele planetei noastre și să polueze mediul?
Bineinteles unul dintre răspunsurile evidente constă în educarea consumatorului.
Pentru a depăși provocările actuale și viitoare și, în același timp, pentru a valorifica oportunitatea există tendințe în adoptarea rapidă a FoodTech.
Noi tehnologii digitale: inteligență artificială, date inteligente, blockchain, robotizare și agricultură de precizie
FoodTech este un ecosistem format din toți producătorii, antreprenorii și startup-urile agroalimentare (de la producție la distribuție) care inovează în ceea ce privește produsele, distribuția, marketingul sau modelul de afaceri.
Altfel spus, ecosistemele trebuie să vizeze digitalizarea afacerilor, astfel încât pot rămâne afaceri de succes.
Tendințele durabile ar putea forma viitorul post COVID-19 al industriei alimentare
Micii producători și startup-urile care recunosc și răspund la aceste tendințe vor face parte din soluție. O mulțime de inițiative inspirate sunt deja în curs. Există deja o mulțime de aplicații sau modalități de livrare la domiciliu însă sunt alomerate în marile orașe.
Pentru a realiza o aprivizionare este necesar să se realizeze și un lanț de colectare de la micii producători și startup-urile alimentare.
Pe lângă toate părțile interesate, un ecosistem include guverne, ONG-uri, sectorul sănătății, universități și sectorul financiar. Reunirea acestor actori și dorința de a coopera este o provocare în sine, dar dividendele unei astfel de cooperări sunt extraordinare.
