Fiind in primul rand o problema tehnica, ne-am adresat unui specialist in domeniul aplicarii practice a acestor tehnologii: ing. Nicolae Nitulescu, director THERMODUL.
Notiunea de casa pasiva este un concept european, introdus in anii 1987 – 1988 de Adamson si Feist, iar confortul ambiental a trebuie sa fie asigurat prin masuri pasive (ventilatie controlata, recuperare energetica, etanseizare, izolare, energii neconventionale), fara instalatii de incalzire sau racire bazate pe energie activa conventionala. Cheia constructiva a unei case pasive o constituie calitatea izolanta si etanseitatea anvelopei termice a cladirii. Reducerea pierderilor termice trebuie asigurata nu numai pentru peretii cladirii, ci, in aceeasi masura, si pentru tavane, pardoseli, ferestre, usi etc.
De regula, aceasta poate fi atinsa numai printr-o izolare in dubla cochilie cu materiale performante. Un exemplu este oferit de tehnologia Thermodul, care presupune folosirea unor panouri mari din polistiren expandat drept cofrag pentru turnarea betonului, care apoi se constituie intr-o excelenta izolatie termica in dubla cochilie. Sistemul, considerat unul dintre cele mai eficiente si performante, asigura un coeficient de pierdere termica intre 0,9-0,16 w/ mp˚K.
Consumul energetic anual aferent incalzirii si/sau racirii unei case pasive trebuie sa fie cuprins intre 10-15 Kwh/mp, fata de cca. 100-120 Kwh/mp necesari pentru o locuinta clasica.
Constructiv, intre casa clasica si cea pasiva este situata casa energoeconomica. In esenta, aceasta urmareste aceleasi principii precum conceptul pasiv, dar la limita pragului tehnic si economic.
Ambele sisteme reprezinta viitorul energetic al spatiului de locuit, in contextul diminuarii si scumpirii surselor de energie conventionala.
Cerinte constructive
Pentru ca o locuinta sa corespunda conceptului de casa pasiva trebuie sa satisfaca urmatoarele principale cerinte constructive:
– izolatie termica excelenta (coeficientul de pierdere termica intre 0,9-15 w/mpK, precum si punti termice inexistente);
– etanseitatea anvelopei termice fara deficiente (pierderile prin neetanseitati nu trebuie sa depaseasca 0,06/h din volumul de aer al cladirii);
– folosirea ventilatiei controlate cu recuperare si pentru incalzirea spatiului (prizele de aer proaspat trebuie preincalzite geotermic, iar pierderile energetice aferente ventilatiei trebuie sa fie cuprinse intre 2 – 7 Kwh/mp anual);
– spatii vitrate – ferestre, usi etc. eficiente (acestea trebuie sa aiba un coeficient de pierdere termica de cca 0,8 w/mpK pentru rame si 0,75 w/ mpK pentru sticla, la un coeficient de câstig solar de 50%);
– producerea apei calde prin surse neconventionale (colectori solari sau colectori geotermici + pompa de caldura, colectori eolieni, biogaz etc.);
– aparatura casnica energoeconomica (clasa de consum energetic a frigiderelor, congelatoarelor si a aparaturii cu consum electric trebuie sa fie de maxima performanta).
Considerente practice
La executia unei case pasive, trebuie sa se tina cont si de urmatoarele considerente practice, valabile pentru constructia oricarei case moderne
Accesul spre podul casei, daca acesta nu este izolat, trebuie sa aiba o izolatie cel putin egala cu a tavanului incaperii.
Amplasarea terminalelor conductelor de evacuare sub acoperis, evitându-se strapungerea anvelopei termice a cladirii.
Nu sunt acceptate semineurile deschise, deoarece sunt generatoare de mari pierderi energetice.
Balcoanele trebuie sa aiba structura de sustinere proprie sau, daca sunt imbinate cu planseele, trebuie sa prezinte o solutie constructiva echivalenta termic cu cea a anvelopei cladirii.
Conductele de racord si scurgere trebuie sa fie din plastic, pentru a nu se constitui in punti termice care sa duca la pierderi inutile.
Usile exterioare se recomanda sa aiba un strat de umplutura pentru izolare cu o grosime minima de 8 cm.
In cazul producerii apei calde menajere cu energie solara, se recomanda si racordarea alimentarii masinilor de spalat la circuitul de apa calda.
Iluminatul se va realiza cu lampi economice.
