Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei va fi restaurat şi consolidat, printr-o investiţie de 20 de milioane de euro.
Hagag Development Europe a anunţat că a primit certificatul de urbanism în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii privind restaurarea, consolidarea şi refuncţionalizarea clădirii monument istoric Palatul Ştirbey. Reprezentanţii companiei au solicitat, în completare, un aviz adiţional pentru reconstruirea corpului anexă ce adăpostea fosta remiză de trăsuri. Bugetul alocat pentru lucrările de recondiţionare a Palatului şi reedificarea corpului anexă este de 20 de milioane de euro.
Lucrările de restaurare ale Palatului Ştirbey vor urma linia proiectelor H Victoriei 109 şi H Victoriei 139, dezvoltatorul având deja expertiză în restaurarea unor clădiri emblematice pentru Calea Victoriei. Prin urmare, imaginea exterioară a clădirii va fi complet restaurată, faţadele edificiului urmând a fi readuse la aspectul şi strălucirea iniţială, iar imaginea interioară va fi reconstituită conform planurilor istorice, cu respectarea, în limita posibilităţilor tehnologice, a tehnicilor şi materialelor tradiţionale.
Palatul Ştirbey se întinde pe o suprafaţă construită la sol de 776 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 2.933 de metri pătraţi, având un regim de înălţime de S+P+E+M. Întreaga clădire va fi restaurată şi reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare.
Ce va găzdui clădirea monument istoric
Interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internaţional, dar şi un spaţiu modern destinat unor evenimente culturale si expunerii lucrărilor de artă semnate de artişti contemporani, români şi internaţionali, pe care dezvoltatorul o va pune, cu titlu pro-bono, la dispoziţia acestora din urmă.
Istoric
Istoricul proprietăţii datează din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, iar între 1849-1856 palatul devine reşedinţă domnească. Cele mai ample modificări se aduc proprietăţii în perioada 1881-1891 când arhitectul Frederich Hartmann semnează proiectul de transformare a faţadelor palatului, aşa cum sunt ele păstrate astăzi.
Hartmann este responsabil, de asemenea, şi de proiectul de construcţie al corpului semicircular destinat remizei de trăsuri, demolat ulterior.
