Dacă pentru locuitorii din oraşe apa curentă este un lucru obişnuit, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre persoanele care trăiesc în localităţi izolate, care sunt obişnuite să preţuiască fiecare picătură de apă, făcându-şi un obicei din a colecta şi recicla apa de ploaie sau pe cea folosită în gospodărie pentru activităţile zilnice. Dacă aţi construit o casă de vacanţă într-un loc rupt de civilizaţie, unde nu există sistem de alimentare cu apă potabilă şi unde pânza freatică se află foarte jos, sub stânci, trebuie să luaţi în calcul reciclarea apei, pentru că veţi observa în scurt timp că această resursă este foarte preţioasă.
Pentru ca o apă murdară să redevină utilizabilă, ea trebuie să treacă prin mai multe stadii, numărul şi complexitatea acestora depinzând de tipul de uzură al apei. Dacă este vorba de apă pluvială, pe care intenţionaţi să o reîntrebuinţaţi în scopuri casnice (spălat rufe, vehicule etc.) sau pentru udarea grădinii, un simplu filtru mecanic e de-ajuns. Lucrurile se complică în cazul apei menajere, poluată atât cu reziduuri grosiere, cât şi cu substanţe chimice. În acest caz, epurarea se face în etape. Mai întâi are loc o preaerare a apei, apoi se provoacă depunerea materiilor solide (care, ulterior, pot fi folosite ca îngrăşământ). Ulterior, apa poate fi curăţată în mai multe feluri: fie cu ajutorul unei serii de filtre mecanice (cu nisip, carbon etc.) sau biologice, fie prin descompunerea particulelor organice cu ajutorul unor culturi de bacterii.
Cea mai la îndemână metodă de reciclare a apei este colectarea apei de ploaie. Principalul avantaj al acesteia, la fel ca al celei din fântâni, este că nu costă nimic şi se găseşte din abundenţă, aşa că ar fi păcat să nu o folosiţi şi în zilele când colectarea ei se poate face mult mai simplu. În plus, trecută printr-un sistem de filtrare, devine potabilă. Apa de ploaie este mult mai bună decât cea de la robinet, pentru că nu este dură şi nu conţine urme de var sau clor. Cel mai simplu mod de a o colecta este prin aşezarea unor butoaie la gurile de scurgere ale streşinilor. Astfel, apa este adunată de pe acoperişuri, după ce este trecută, în prealabil, prin filtre special montate pe burlane. În acelaşi timp, apa poate fi colectată în butoaie cu capacităţi mari, din plastic, care pot fi îngropate în curte. La instalare, pe fundul gropii în care vor fi plasate aceste rezervoare, se pune un strat suficient de gros de nisip, iar în jur se prevede un strat de drenaj. Dacă este păstrată în rezervoare subterane, la întuneric, apa poate rezista ani la rând fără să îşi modifice calităţile. Numai la lumină se formează algele verzi, pe care le întâlnim în recipientele de apă de ploaie din curţile de la ţară sau de la marginea oraşelor. Lipsa sărurilor minerale şi a luminii, dar şi temperatura constantă de 5-10 grade Celsius fac din apa de ploaie un mediu dificil pentru dezvoltarea microorganismelor.
6 motive pentru a refolosi apa de ploaie
1. Cei care spală rufe cu apă de ploaie au nevoie de o cantitate foarte mică de detergent –majoritatea substanţelor care intră în compoziţia detergenţilor au rolul de a deduriza apa, proces care însă nu este necesar în acest caz.
2. Maşina de spălat, robinetele, filtrele, pompele de apă sau boilerele rămân curate, fără depuneri, dacă folosiţi apă de ploaie. Astfel, nu este nevoie să cheltuiţi bani pentru decalcifierea şi întreţinerea lor.
3. Este foarte bună pentru a uda plantele din ghivece, care se vor dezvolta mult mai bine. Maşina de spălat, robinetele, filtrele, pompele de apă, colectoarele solare pentru apă menajeră sau boilerele vor rămâne curate, fără depuneri.
4. Nu costă nimic.
5. Instalaţiile moderne de folosire a apei de ploaie garantează filtrarea suficientă a acesteia, pentru a putea fi consumată ca atare.
6. 50% din consumul nostru de apă nu necesită apă filtrată, aşa că pentru acesta se poate întrebuinţa apa de ploaie ca atare. Doar 4% din cantitatea de apă potabilă pe care o consumăm zilnic este pentru băut sau gătit, în acest caz fiind nevoie de o filtrare laborioasă.
O altă metodă de reciclare a apei constă în colectarea apei menajere (aşa-numită apă gri), urmată de filtrarea mecanică şi reutilizarea ei pentru baie sau pentru irigarea grădinii. Filtrele profesionale, adaptate consumatorilor casnici, vor face ca orice urmă de ulei, detergenţi şi alte substanţe nocive să dispară. Există şi mecanisme mai complicate, dar la un preţ de achiziţie pe măsură, care permit depozitarea şi tratarea apei gri cu ajutorul filtrelor şi al tancurilor de sedimentare. Cu puţină atenţie, riscurile pe care le presupune această procedură pot fi minimalizate: de exemplu, evitaţi folosirea detergenţilor sau a produselor extrem de dăunătoare pentru apa pe care doriţi să o reutilizaţi.
