Image default
Echipamente si materiale de constructii Solutii Constructive

5 sfaturi despre lemnul folosit la construirea casei

Mentalitatea conform careia betonul tine o vesnicie incepe sa se schimbe, iar structurile din lemn au devenit o solutie tot mai des folosita de cei care se gandesc sa-si ridice o casa.

Primul avantaj al unei case din lemn este eficienta energetica. Bine realizata, o astfel de locuinta poate atinge un coeficient energetic foarte ridicat si intra cu usurinta in categoria constructiilor pasive. Pe scurt, facturile nu vor mai fi o adevarata povara. Al doilea avantaj este cel ecologic, lemnul fiind un material 100% natural care permite reglarea temperaturii si a umiditatii in interiorul locuintei. Nu in ultimul rand, o constructie din lemn este estetica – acest material avand un farmec aparte, care da o senzatie placuta de confort.

Din punct de vedere structural, o casa din lemn se poate realiza din barne (un sistem asemanator cu cel al peretilor portanti, numai ca se folosesc doar barne si cuie), lemn modular din panouri portante (case cu pereti tip sandwich) sau stalpi, grinzi si plansee din lemn, apoi se poate compartimenta la alegere (sistem clasic folosit mai ales in zonele montane).

Indiferent de sistemul structural ales in care doriti sa construiti o casa din lemn, va trebui sa acordati o atentie deosebita materialului de constructie in sine. Din acest motiv ne-am gandit sa va usuram munca prin cateva sfaturi despre lemnul folosit la constructii, sfaturi care ar putea sa va scuteasca de o serie de neplaceri.

Nu va pripiti la esenta lemnului!

In Romania, cel mai des folosit este lemnul de rasinoase (provenit din zona de nord a tarii), care se pare ca are o densitate ideala. Densitatea joaca un rol important atunci cand vine vorba de lemn ca material de constructie, pentru ca in functie de ea se stabileste si rezistenta. Printre esentele mai des intalnite la constructia de case se numara bradul, molidul si pinul, fiecare avand propriile caracteristici si avantaje. Bradul este o esenta moale care se usuca rapid si este usor de prelucrat, motiv pentru care are o raspandire larga in domeniul constructiilor. Cu toate acestea trebuie sa tineti cont de faptul ca longevitatea lemnului de brad difera in functie de expunere si modul de tratare. Astfel, tratat si expus in aer liber, are o durata de viata cuprinsa intre 20 si 50 de ani, iar intr-un mediu inchis poate ajunge la peste 75 de ani.

Molidul este foarte popular in constructii interne si externe, fiind usor de uscat si prelucrat. In cazul folosirii lui, aveti mare grija la incheieturi, deoarece aceasta specie de lemn este predispusa la deformare. Amplasat in exterior si folosit ca structura pentru cladiri, necesita tratare.

La randul lui, pinul este una dintre speciile cu cea mai mare adaptabilitate la caldura, inghet si precipitatii, fiind utilizat pe scara larga la construirea caselor din lemn si fabricarea mobilierului de gradina. Este mai rezistent decat molidul si se usuca si se prelucreaza destul de usor, necesitand insa tratare, mai ales daca este la exterior.

Nodurile si crapaturile pot afecta integritatea lemnului

O atentie deosebita trebuie acordata nodurilor si crapaturilor materialului lemnos pe care il folositi. In ceea ce priveste nodurile nu se pune problema numarului lor pe unitatea de suprafata, ci pe dimensiunea lor. Nodurile nu trebuie sa fie cazatoare, muchiile sa fie ferme, iar crapaturile sa nu fie penetrante de la o fata la alta.

Atentie la umiditate!

Asemenea betonului, mortarelor sau sapelor, si lemnul se comporta ca un burete cand vine vorba de umiditate, care absoarbe si elibereaza apa intr-un timp mai lung sau mai scurt. Aceasta proprietate se numeste higroscopicitate si este caracteristica multor materiale de constructie. In mod clar, lemnul folosit la ridicarea unei locuinte trebuie sa fie cat mai bine uscat, pentru a evita posibilele deformari in timp, crapaturi sau alte neplaceri. Lemnul pentru structura este folosit, de regula, la o umiditate de maximum 18–19%, fiind de preferat insa ca in momentul construirii sa ajunga la un echilibru de 15%, conform conditiilor atmosferice de la noi. Procentul trebuie sa fie ceva mai mic (sub 12%) cand este vorba despre lemn lamelar sau OSB.

Aplicati tratamentele corespunzatoare!

Specialistii recomanda tratarea tuturor elementelor din constructie cu un strat ignifugo-insecto-fungicid. Acest tratament nu este ecologic, dar va spori rezistenta lemnului importriva focului si a daunatorilor. Stratul se da numai dupa prelevarea din lemn a probelor de umiditate si se executa doar daca valoarea lor este sub 20%. In caz contrar, aceasta operatie este inutila. Aplicarea se face prin pulverizare in mai multe straturi succesive de catre persoane specializate si certificate in acest sens.

Sporirea vietii lemnului se poate face si prin aplicarea de diferite lacuri de acoperire, care au rolul de a proteja si a da luciu suprafetelor, avand insa dezavatanjul ca impiedica in mare masura respiratia naturala a lemnului. Lacuirea se repeta periodic (la 2-4 ani). De asemenea, lemnul se poate vopsi in diverse nuante, de regula cu substante hidrosolubile. Daca va aflati intr-o zona unde pericolul de atac al insectelor este crescut, repetati periodic tratamentul insecticid, la intervale stabilite de producatorul substantelor folosite.

Lasati lemnul „sa lucreze”!

Dupa ce constructia a fost adusa la stadiul de „rosu”, casa nu trebuie locuita o vreme, deoarece lemnul va incepe sa se usuce, asezandu-se practic in noua structura. Acest lucru poate duce la aparitia unor mici rosturi la imbinarile dintre busteni, ceea ce ar provoca neplaceri daca finisajele casei ar fi aplicate in stadiul in care lemnul inca mai „lucreaza”. Un alt aspect important este sa nu va speriati atunci cand veti auzi in casa niste trosneli sanatoase. In intervalul cat bustenii se asaza, casa poate fi zgomotoasa, deoarece lemnul respira si uneori trosneste. Pentru a beneficia din plin de confortul termic al lemnului, folositi vata minerala intre suprafetele de imbinare, eliminand astfel orice fisura care ar putea aparea aici odata cu uscarea materialului lemnos.

Avantajele caselor din lemn:

– costuri reduse;

– rapiditate in executie;

– rezistenta buna la cutremure;

– lemnul este un material ecologic cu un aspect estetic placut;

– asigura o buna izolare termica;

– materia prima este usor de gasit si de montat.

 

Dezavantajele caselor din lemn:

– calitatea lemnului nu este intotdeauna aceeasi;

– in timp pot aparea spatii intre elemente, care vor duce la costuri suplimentare de reparare si intretinere;

– lemnul trebuie bine tratat impotriva focului, a insectelor si ciupercilor;

– numarul nivelurilor suportate este unul redus.

 

Text: Costel Popa

Articol preluat din Revista Casa Mea

Articole similare

Materiale inovatoare şi inteligente în designul de interior

casamea.ro

Producătorul neozeelandez de țiglă metalică acoperită cu piatră naturală caută un distribuitor exclusiv pentru România

RL online

Casa bioclimatica in Franta

Elena Virlan

Lasă un comentariu