Am putea spune că trăim un paradox. Industria alimentară este în apogeul producţiei – pe piaţă găsim miliarde de produse din toate categoriile – însă, având această abundenţă de alimente, nu poţi să nu te întrebi: care e mai sănătos? Sau, ce mai este sănătos în ziua de azi? Tentaţiile ar fi multe, produsele nu mai vorbim, însă căutăm cu toţii să ne creem obiceiuri cât mai corecte în dieta zilnică.
Unul dintre obiceiurile de consum pe care românii ar trebui să le aibă ar fi să citească eticheta produselor pe care le cumpără. Câte dintre sucurile aşa-zise naturale din comerţ le-ai introduce în alimentaţia ta zilnică sau a copilului tău, o întrebare pertinentă pe care ar fi bine să o avem în vedere când suntem la cumpărături.
Siropurile naturale, mit sau adevăr?
Specialiştii susţin că siropurile naturale sunt o sursă naturală de nutrienţi care cresc rezistenţa organismului la infecţii şi combat anemia. În acelaşi timp, pe lângă aromele irezistibile şi gustul îmbietor, siropurile naturale ajută copiii să se adapteze mai uşor la eforturile fizice şi intelectuale. Siropurile naturale au un conţinut ridicat de antioxidanţi extraşi din plantele din care sunt preparate. Este de preferat ca siropurile să fie obţinute din fructe şi/sau plante proaspete. Din acestea se prepară iniţial un suc, care se filtrează, apoi se amestecă cu zahăr la rece sau prin fierbere. Evident, dacă folosim miere naturală în loc de zahăr va rezulta un sirop mult mai sănătos. Avantajul siropului preparat la rece este că păstrează foarte bine culoarea, gustul şi aroma fructelor proaspete şi întreaga cantitate de vitamine. De asemenea, prin metoda de preparare la rece nu poate avea loc cristalizarea ulterioară a zahărului, dacă siropul nu este supus unor temperaturi sub zero grade Celsius.
Datorită tuturor acestor aspecte mulţi oameni s-au reorientat şi au înlocuit sucurile din comerţ cu siropurile. Există bineînţeles şi siropuri terapeutice care trebuie consumate într-un anumit fel sau ţinând cont de proprietăţile sale. Siropul de zmeură de exemplu este faimos pentru efectele sale terapeutice în cazul afecţiunilor renale, cardiace şi ginecologice. În plus, datorită aportului ridicat de vitamina C, are un efect revigorant şi tonic aproape imediat ce este consumat.
Ori, având în vedere că stresul este principalul inamic al vremurilor noastre, nu există categorie de vârstă căreia să-i fie contraindicată această delicioasă terapie cu siropuri.
Trandafirul de Damasc – miracolul frumuseţii şi al sănătăţii.
De parcă n-ar fi “vinovat” pentru a-i fi inspirat pe toţi cu frumuseţea lui – încă din antichitate poeţii îl considerau simbolul pasiunii şi al gingăşiei – trandafirul de Damasc mai are şi o multitudine de proprietăţi care-l propulsează direct pe podiumul siropurilor pro sănătate.
Siropurile sau uleiurile esenţiale realizate din petale de trandafir pot avea efecte cicatrizante, antidiareice, antidizenterice, astringente, antihemoragice, antihelmintice, antiinflamatoare, dezinfectante, antipiretice, antiseptice, antimicotice, aromatizante, fortifiante, mineralizante şi tonice.
Siropurile sau uleiurile esenţiale din trandafir sunt indicate ca adjuvant în cazuri de gripă, bronşite, răceli, astm bronşic, hiperhidroză (transpiraţie în exces), laringită, afte, faringite, amigdalite, stomatite, plăgi precum şi multe afecţiuni ale tenului.
Uleiurile esenţiale sau apele de trandafir de Damasc sunt faimoase datorită efectelor miraculoase de catifelare şi hidratare a pielii corpului şi a feţei . Având în vedere faptul că încă din cele mai vechi timpuri trandafirul a fost mai mult decât ofrandă adusă iubirii – era ingredientul principal în declaraţii dulci (dulceaţă de trandafir) sau aliatul răcoros al zilelor toride de vara (siropul de trandafir) – chiar şi azi, când industria alimentară oferă soluţii pentru toate gusturile – trandafirul nu se dezice de la rolul sau.
Aşadar, înainte să alegi un suc din comerţ, analizează-i atent eticheta şi acordă o atenţie sportită proprietăţilor nutritive, precum şi aportului de vitamine pe care acesta le are.
