89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei, după Macedonia (locul 8).
Aproximativ o treime din produsele alimentare destinate consumului uman la nivel mondial sunt irosite, ceea ce generează costuri economice și ecologice semnificative.
Doar în Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei, după Macedonia (locul 8).
Ce este risipa alimentară?
În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condițiile de consum ajung la gunoi, în contextul în care milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. Miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanțurilor de aprovizionare.
Cum și unde se transformă mâncarea destinată consumului în deșeuri?
- la producție, din pricina rezistenței scăzute a culturilor la intemperii, boli și dăunători;
- la vânzare, prin preferința magazinelor de păstra mâncarea pe rafturi până când expiră în loc să o doneze înainte de termen;
- la consumatorul final, din multiple motive: achiziționarea unei cantități peste necesarul zilnic din lipsa timpului sau ofertele promoționale de tipul „Cumpără trei produse și plătești doar două”.
Pentru a evidenția amploarea pe care o ia acest fenomen, iată procentele alimentelor risipite la nivel global, pe categorii:
30% din producțiile de cereale
45% din producțiile de fructe și legume
20% din producțiile de produse lactate
20% din producțiile de carne
20% din producțiile de semințe oleaginoase
45% din producțiile de plante rădăcinoase
Ce măsuri iau autoritățile pentru a stopa risipa alimentară?
Schimbarea stă în noi, spun autoritățile. Pentru a combate risipa alimentară, Comisia Europeană a lansat, în 2016, campania „Opriți risipa alimentelor”, prin care întreaga populație este încurajată să facă un efort minimal pentru a stopa risipa globală a alimentelor.
Câteva dintre cele mai importante acțiuni sunt următoarele:
- Planificați-vă cumpărăturile pentru a achiziționa doar produsele de care aveți nevoie.
- Verificați termenele de valabilitate.
- Calculați bugetul de care dispuneți, deoarece irosirea alimentelor înseamnă irosirea banilor.
- Folosiți congelatorul pentru surplusul de fructe și legume atunci când este sezonul lor, dar și pentru alte alimente pe care le consumi mai greu.
Stoparea acestui fenomen prin schimbări minore de comportament înseamnă hrană pentru întreaga populație, un mediu mai puțin poluat și nu în ultimul rând protejarea resurselor naturale de care avem atât de multă nevoie.
