În cei 140 de metri pătraţi ai acestei grădini, arhitectul peisagist Dragoş Isăcescu reuşeşte să ne surprindă cu diversitatea de spaţii pe care le creează, unele cu rol de relaxare şi divertisment, altele pur decorative, pentru răsfăţul vizual.
În Paradisul Verde din Corbeanca, unele proprietăţi au propriul lor „paradis”, la dimensiuni ceva mai reduse. Am descoperit acest lucru vizitând câteva dintre grădinile amenajate de arhitectul peisagist Dragoş Isăcescu, printre care şi cea pe care v-o prezentăm.
Beneficiarii sunt un cuplu tânăr, care, la prima întâlnire cu peisagistul, i-au spus că îşi doreau să se poată bucura mai mult de spaţiul exterior al casei lor. Acest lucru ar fi devenit posibil dacă grădina ar fi avut zone de relaxare umbrite, un spaţiu pentru grătar şi o zonă verde cu un design atrăgător.
În aceste condiţii, proiectul gândit de arhitect a vizat amenajarea unui loc de stat la foc, realizarea unei rocării cu o curgere de apă şi crearea unei intrări cu un aspect spectaculos pentru crama aflată sub curte.
„Se dorea ca toate aceste elemente ce compun imaginea grădinii să aibă o legătură coerentă şi o vizibilitate din zona de living a casei.”
Înainte de începerea amenajării s-au realizat lucrări de drenaj, pentru a asigura bunăstarea plantelor şi a gazonului. De asemenea, a fost adus pământ suplimentar pentru obţinerea unor forme de relief care să ofere dinamism grădinii.
În momentul demarării proiectului existau terasa acoperită de lângă casă şi un alt spaţiu pavat, acoperit cu o pergolă; în rest, doar câţiva copaci pe un teren plat.
Amenajarea a pornit din dreptul terasei, pe care arhitectul a „legat-o” de zona de foc, deoarece funcţionează împreună.
Vatra focului a fost construită dintr-un arzător de gaz, acoperit cu cărbuni, în jurul căruia arhitectul a aşezat bolovani cu o latură mai plată, în aşa fel încât marginea să poată fi folosită ca măsuţă pentru băuturi.
Cascada a fost amplasată pe o ridicătură de pământ realizată artificial, pentru a fi vizibilă de pe terasă, parţial din zona focului şi complet din living.
„Am amenajat peluza (unde se poate bate mingea, face plajă etc.) în partea mai însorită a curţii.”
Deoarece perioada în care s-a amenajat grădina nu era favorabilă plantării şi transplantării arborilor, arhitectul s-a folosit de scheletul vechii curţi, căruia i-a adăugat câteva plante de dimensiuni mai mici: molid argintiu, arţar japonez, pinus mungo, ienuperi târâtori, tufe de rhododendron şi azalee pentru zonele umbrite, vinca minor etc.
Elementul de rezistenţă în designul spaţiului exterior îl reprezintă intrarea în cramă. S-a dorit ca aceasta să fie un element decorativ în sine, alături de uşa cu aspect original.
Deoarece curtea este destul de mică, o uşă de dimensiuni obişnuite ar fi fost disproporţională cu suprafaţa grădinii. În aceste condiţii, s-a apelat la o uşă îngustă, chiar dacă accesul este ceva mai incomod. Astfel, raportată la dimensiunea uşii, curtea pare mai mare.
Intrarea în cramă a fost realizată după un proiect original al arhitectului, pus în operă de un meşter din echipa sa. Uşa prezintă un motiv solar care se regăseşte şi în designul mobilierului din cramă, desenat de soţia peisagistului, arhitecta Ramona Isăcescu. Cadrul este făcut din beton turnat, ce are în compoziţie pietriş din marmură verde, ulterior buciardat şi lăcuit.
La exterior, movila de pământ ce acoperă crama serveşte ca spate pentru zona de foc, iar peste ceva timp ridicătura va fi utilizată pentru construirea unei căsuţe pentru copii.
Lucrările de amenajare a grădinii şi cramei au durat câteva săptămâni.
Material realizat cu sprijinul arhitectului peisagist Dragoş Isăcescu, atelierisacescu@gmail.ro, www.arh-isacescu.ro
foto: Dragoş Isăcescu
