Image default
Home

O a doua viata pentru un dulap de 100 de ani

Ca prin minune, era intact. De ce sa nu-l fi readus la viata?

Materiale:
– o cutie cu vopsea vernil, pe baza de apa
– o cutie cu vopsea crem, pe baza de apa
– pensula sau un trafalet de mici dimensiuni
– o cutie cu solutie anti-cari
– vopsele acrilice si pensule pentru pictura
– smirghel
– cateva holtzsuruburi mici
– chit pentru lemn
– manere decorative din ceramica alba

Initial ne-am gandit sa folosim acest dulapior in baie, ca suport pentru chiuveta. Ulterior, si eu, si prietenii mei am ajuns la concluzia ca varsta lui si conditiile dintr-o sala de baie moderna il vor deteriora rapid, chiar daca el fusese util intr-o situatie similara, insa cu mult mai putin… umeda. Asa ca i-am dat o noua functie: dulapior pentru depozitat lucruri mici, numai bun de amplasat intr-una dintre camere. Mai exista un loc in care se poate integra perfect, si anume in hol, unde poate adaposti genti, chei, telefoane etc.
Elementul care avea sa il diferentieze de ceea ce era inainte era pictarea usilor. Cum irisii sunt florile preferate ale prietenilor mei, am trecut cu totii la treaba, caci nu aveam la dispozitie decat o minivacanta de trei zile. Transformarea a durat doar doua zile, insa, nu va speriati, nu am lucrat continuu, ci ne-am luat pauze mari pentru plimbari, limonada, ras.

1. Mai intai am demontat usile, care nu se tineau totusi prea bine in balamale. Le-am  curatat de vopsea cu ajutorul aparatului cu aer fierbinte, de mare ajutor in cazul vopselei vechi, care se decojeste extrem de usor astfel. Balamalele se aflau in stare buna, spre deosebire de cuisoare, care erau mancate de rugina.

2. Am asezat usile deoparte, pentru a stabili desenul de pe ele. Intre timp, prietenii mei au curatat si restul dulapiorului, folosind pistolul cu aer cald, dar si smirghelul, pentru a asigura o suprafata cat mai neteda. Neregularitatile au fost astupate cu chit special pentru lemn si lasate sa se usuce bine. Dupa intarirea chitului am mai smirgheluit putin acolo unde era nevoie.

3. Intre timp, eu am vopsit usile cu vernil. Nu am aplicat vopsea decat pe ramele lor, cu trafaletul si cu o pensula mica, pentru retusuri, in centrul lor urmand sa pictez florile. Fiind vechi, lemnul era parca insetat de vopsea, asa ca am dat vreo trei straturi pana cand suprafata a devenit uniforma. Restul dulapului a fost colorat in vernil si crem.

4. Toata lumea terminase si era nerabdatoare sa treaca la faza care transforma intr-adevar dulapiorul. Conturul irisilor fusese trasat, astfel ca am avut ajutoare la pictat. Am aplicat, asadar, primul strat de vopsea alb-crem pe usile dulapului, peste care am intervenit cu alte nuante apropiate, pentru ca fondul sa nu fie uniform, ci sa para usor patinat.

5. Am trecut apoi la pictarea florilor: doi irisi splendizi si-au facut aparitia pe cele doua usi. Evident, puteti picta orice flori doriti. Daca nu le puteti desena, nu-i nimic: cautati unele care sa va convina, copiati conturul pe o foaie mare cat suprafata pe care vreti sa o ocupe si transferati acest contur cu ajutorul indigoului.

6. Dupa ce usile si dulapul s-au uscat, am montat cu grija usile, folosind holtzsuruburi noi, si manerele din ceramica, pe care le-am ales mari si rotunde, pentru un efect modern. Apoi am pus dulapiorul cel nou la locul lui si i-am umplut sertarele cu toate cele. Acum zambeste multumit, readus la viata si avand o fata noua, pregatit sa infrunte inca 100 de ani!

Transformare propusa de arh. Mugur KREISS ([email protected], www.mkdesign.ro)

Material publicat in revista Domus, editia octombrie 2011

Articole similare

Asigura un iluminat corect!

Elena Virlan

Cum repari micile defectiuni ale tapetului

Elena Virlan

Acordati atentie detaliilor de finisaj

Constantin Stefan

Lasă un comentariu