Alegerea sistemului constructiv al casei este întotdeauna o provocare, chiar şi pentru specialişti, deoarece are avantaje şi dezavanteje. În primul rând, trebuie să ţinem cont de natura terenului, de planeitatea acestuia şi de zona în care se află. În funcţie de aceste aspecte, lista de variante pentru care putem opta se poate reduce.
Pont: Comandaţi studiul geotehnic al terenului chiar înainte să cumpăraţi terenul sau în momentul în care vă hotărâţi să construiţi. Aflarea compoziţiei solului vă aduce mai aproape de aflarea adâncimii fundaţiilor, a dimensiunilor acestora şi, în concluzie, a costurilor infrastructurii.
Locuinţă la munte, cu cadre din beton armat şi zidărie din blocuri ceramice
Al doilea factor important este bugetul în care vrem să ne încadrăm. Dacă vă regăsiţi în categoria „casa visurilor noastre trebuie realizată cu orice preţ”, care necesită găsirea unor soluţii ingenioase pentru realizarea unor spaţii rar întâlnite sau atipice, atunci sistemul constructiv va fi cel care se va adapta arhitecturii alese. Aici putem aminti case cu console sau deschideri mari, în cazul cărora puteţi folosi doar elemente metalice sau din beton armat, sau case cu forme organice, unde puteţi utiliza, de exemplu, baloţi de paie sau beton armat etc.
Dacă ar trebui să facem o trecere în revistă a celor mai întâlnite sisteme constructive utilizate în ţara noastră, ar trebui să menţionăm stucturile din zidărie (portantă sau neportantă), structurile din lemn (lemn masiv şi buşteni sau cele „sandwich”, cu schelet din lemn, vată minerală şi placaje de OSB) şi, eventual, casele din termocofraje.
Fără să luăm în calcul fundaţiile şi învelitoarea, putem avea ca exemplu:
– o structură din zidărie neportantă este formată din cadre, grinzi şi planşee din beton armat cu dimensiuni mai mari, dar într-un număr mai redus faţă de zidăria portantă. Aceasta este şi cea mai costisitoare variantă, indiferent că alegeţi să faceţi închiderile cu BCA (beton celular autoclavizat) sau cu blocuri ceramice. Pe lângă durabilitatea construcţiei şi comportarea bună la cutremure, sistemul amintit este foarte flexibil în timp. Astfel, dacă doriţi recompartimentarea spaţiului, puteţi desfiinţa şi construi pereţi oriunde (bineînţeles, sfătuindu-vă cu un inginer de rezistenţă);
Grădiniţă Sinaia – cadre din beton armat şi zidărie neportantă din BCA
– structurile cu termocofraje sunt aproape la fel de scumpe precum casele cu cadre din beton armat. Sunt trainice şi asigură o izolare termică şi fonică ridicată. Dezavantajul este că aceste case „nu respiră” şi, în plus, polistirenul din interior nu este tocmai un material ecologic.
– o structură din zidărie portantă presupune că pereţii preiau din greutatea structurii. În acest caz, stâlpii de beton au dimensiuni mai mici, dar sunt mai deşi, fiind înglobaţi în grosimea pereţilor. O astfel de locuinţă este foarte stabilă şi se comportă bine la cutremur. În cazul în care folosiţi închideri şi compartimentări din blocuri ceramice, poate fi cu 25-30% mai ieftină decât cea în cadre de beton, iar dacă optaţi pentru pereţi de zidărie termoizolantă din beton celular autoclavizat, poate fi cu 15-25% mai ieftin. Acesta conferă un confort termic deosebit, prin eliminarea punţilor termice, având abateri dimensionale egale cu zero. Este natural (var, nisip), iar finisarea este facilă, necesitând un strat subţire de adeziv. De aceea, acest material este mai scump.
Sistem de zidărie portantă
Sfat: Fiţi foarte atenţi la alegerea BCA-ului, deoarece nu toate mărcile au proprietăţi portante!
– O structură din lemn masiv sau buşteni poate fi considerată cel mai ecologic sistem de construcţie. Casele cu o astfel de structură sunt sănătoase, flexibile, permit deschideri mari, se construiesc rapid şi sunt mai ieftine. Niciun alt sistem nu poate transmite mai mult conceptul de cabană montană decât acesta. Dezavantajul este că buştenii nu au dimensiuni egale, nici măcar după ce au fost montaţi. Ei continuă să lucreze în funcţie de umiditate sau de lipsa acesteia şi chiar să crape. În funcţie de cât de uscat a fost lemnul la montaj, durează mai mult sau mai puţin să „se aşeze”. În plus, s-ar putea să aveţi surpriza neplăcută ca la final să observaţi spaţii destul de mari între bârne, făcând imposibilă asigurarea confortului termic. În acest caz, trebuie să le astupaţi cu un chit flexibil special, care se găseşte greu în România. Mai există şi problema dăunătorilor, a protecţiei împotriva incendiilor şi a intemperiilor, care se traduc prin costuri suplimentare şi o asigurare obligatorie periodică. Aceste protecţii au şi dezavantajul că îi diminuează factorul ecologic.
– O structură cu schelet din lemn de tip „sandwich”( OSB, vată minerală şi gips-carton) este cea mai ieftină variantă. Aceasta poate costa cu 40-50% mai puţin decât cea din cadre de beton. Se construieşte repede şi este foarte flexibilă, ceea ce, în caz de cutremur, reprezintă un avantaj.
La capitolul minusuri, amintim: are o durată de viaţă mult mai scurtă decât una din cărămidă, trebuie protejată periodic împotriva dăunătorilor, incendiilor şi intemperiilor, iar izolarea fonică este practic imposibilă în cazul locuinţelor cu etaj.
O variantă care merită luată în calcul, deoarece îmbină utilul, plăcutul şi un buget rezonabil, este să realizaţi o casă în cazul căreia la parter să folosiţi zidărie portantă sau neportantă şi placă din beton armat pentru izolarea fonică, iar la etaj sau mansardă să utilizaţi lemn, fie el natural sau sub formă de „panouri sandwich”.
Articol preluat din revista Casa Mea
Text și fotografii:
Arhitect Diana Văsii
COMPASS ARHITECTURA & DESIGN
Tel.: 0721.762.770 / 0755.103.456
E-mail: arhitectura.compas@gmail.com
