Cosurile din impletitura, un mestesug al romanilor din vechi timpuri

26 noiembrie 2014 , 1514 afisari

Mestesugul impletitului din fibre naturale dateaza inca din Antichitate. In tara noastra, numarul practicantilor este tot mai mic, iar cei care se mai indeletnicesc cu acest mestesug o fac pentru supravietuire, ca modalitate de existenta, dar si din dragostea pentru traditie si dorinta de a promova produsele authtone.

Pentru a confectiona obiecte decorative, obiecte de uz casnic sau jucarii, mesterii utilizeaza diferite tipuri de materiale: rachita, papura, alun, panusa, papura, pai.

In zona Buzaului, impletitul din nuiele de rachita sau alun este cunoscut din timpuri stravechi. Cele mai groase nuiele erau folosite pentru confectionarea cosurilor pentru porumb, iar cu cele mai subtiri se faceau cosuri pentru fructe.

Dintre toate categoriile de produse mentionate mai sus, cosurile cu uz casnic sunt cele mai populare si raspandite. Se fac cosuri pentru transportat porumbul, cosuri pentru lemne, pentru cumparaturi/piata, fructe, paine, picnic etc.

Rezistenta acestor produse depinde, in primul rand, de scopul lor. De exemplu, un cos pentru porumb sau lemne este mult mai solid, iar toarta este mai rezistenta. Cosurile mici, pentru paine sau picnic, sunt lucrate cu finete, dar in acelasi timp sunt si mai fragile.

Foarte populare sunt cosurile din rachita imbracate cu material textil, in care se pastreaza bunatatile de sarbatori. Cozonacii si sticlele cu vin sunt puse in cosuri mari si asezate pe mese sau expuse in diverse locuri din camera, pentru a accentua nota vestiva a momentului.

Loading...

Comentarii