Cristi Gaspar si culoarea realului

09 februarie 2011 , 1232 afisari

In sfarsit...sa conchidem ca este vorba despre un pat, caci dedesubtul varfului apetisant, pe niste asternuturi rosu coral asortate piezis unei cuverturi albastre cu imprimeu floral, se desfasoara o scena de un intens erotism.

Un personaj masculin de culoarea jadului a cuprins-o in brate pe frumoasa femeie neagra care ii primeste sarutul cu pasiune vorace. In neoranduiala, zac aruncate asemenea unor obiecte de recuzita accesoriile scenei, aici un sutien din dantela alba, acolo o sticla umpluta cu un lichid vascos, o pereche de papuci de casa si un ceas – toate simboluri ale mundanului.

Privind imaginea, te cuprinde un sentiment ambiguu de tandrete copilareasca amestecat paradoxal cu  intelegerea naturala a senzualiatii atat de explicit exprimate de gesturile celor doua trupuri.

Te gandesti la James Ensor si poate un pic la Edvard Munch. Apoi iti vine in minte Jean Michel Basquiat, ca la scurta vreme sa fie dublat ludic de Henri de Toulouse Lautrec. Totusi, este vorba despre Cristian Gaspar. Si brusc, aceasta constatare se transforma intr-o revelatie.

Da, iata un tanar artist autohton cu o forta expresiva iesita din comun, capabil sa dezvaluie niste realitati atat de umane intr-un mod cu adevarat autentic, suficient de informat insa incat sa-ti fie lesne sa-i descifrezi mostenirea.

Tabloul face parte din proiectul „Pierderea inocentei”, serie de lucrari care are doua teme fundamentale: pe de-o parte copilaria, vazuta ca o enclava a inocentei si a sigurantei, pe de alta erotismul, gandit ca o cadere duioasa din lumea blajina si confortabila a copilariei. Ingeri, femei care li se abandoneaza dar si ucigasi de vise care mutileaza fara mila un erou cazut, populeaza aceasta lume a cotidianului amenintator. Daca arunci o privire peste proiectele mai vechi ale artistului, te va impresiona o gama variata de teme si viziuni.

„Insectar” se centreaza pe imagini ale domesticului rural, exprimate in culori curajoase, paradoxale, cu un figurativ tipic expresionist. „Micul Paris” iti va provoca adevarate clipe de buna-dispozitie facandu-te partas la nazbatiile unor animale de casa care si-au descoperit vocatia de soferi, mutanti, detinuti si reprezentanti ale altor stiluri de viata alternative. „Remember my ID” te poarta printr-un labirint de identitati hibride, exprimate prin tuse dezlantuite si culori ceva mai cuminti. La fel si seria „Inside me” care foloseste fotografia ca mediul principal de exprimare, suprapunand imagini ghiduse, din desene animate, peste portretul artistului. „Universul copilariei” este, alaturi de „Pierderea inocentei”, cel mai personal proiect al lui Cristi Gaspar. Aristul reia tema copilariei vazuta intr-o lumina idealizanta si proiecteaza imagini naive si romantice ale cuplului, precum si vise de copil cu intinderi de brate catre stele.

Lucrarile evoca desenele copilului, cu toata inocenta lor cumva primitiva si mizeaza pe efectele create de acest registru figurativ atat de bine cunoscut spectatorilor adulti. „TV star” utilizeaza o bogatie de tehnici vizuale, precum colajul, fotografia si pictura in acrilice. Este poate cel mai „social” si experimental proiect al lui Cristi Gaspar.

Iti este foarte greu sa iesi din universurile reprezentate de artist. Acolo, in lumea creata de el, te simti ca acasa, te reintalnesti cu prieteni vechi pe care nu i-ai mai vazut de cand te-ai facut mare. Nu ti-e teama sa porti un dialog nerostit cu...o vaca sau sa incerci sa strabati distanta dintre tine si vis cu o simpla intindere de brate.

Nu te temi nici sa faci dragoste cu un inger sau sa te inchipui ingerul care face dragoste cu frumoasa, dar pierduta fata. Te miri cumva ca poti simti asemenea emotii privind niste tablouri atat de contemporane, de moderne stilistic si compozitional. Desi daca te gandesti mai bine, cunosti explicatia. Cristi Gaspar nu este un artist experimental, desi foloseste o multime de tehnici. El este un pictor sincer, un poet care in loc sa-si procure artificii spre a se impdobi, si-a capsat simplu, inima pe buzunarul de la haina. El nu scoate imagini din recuzita ponosita a mintii, ci direct din suflet. Picturile lui sunt, dupa cum spune el insusi, „flashuri, un stop-cadru pe o poveste”. O esenta suprinsa in clipa ei de maxima inflorire. Cristi Gaspar este un autobiograf, el picteaza din tot ceea ce este el, cu tot ceea ce este el.

Intr-o lume in care totul este de vanzare si arta se produce serial, spre a satisface necesitatile depersonalizante ale pietei, artistul nostru are curajul de a fi el, unic si imperfect, dand nastere unei arte de o frumusete piezisa, excesiva, pe alocuri naiva, intotdeauna autentica si reala. Fiti cu ochii pe el, pentru ca din lumea aceea mare pe care o gazduieste in suflet si din care extrage constant cate o „vedere” spre a ne-o revela noua, turistilor virtuali, se vor mai ridica o multime de surprize jucause si senzuale.  

CV

Nume: Cristian Gaspar
Anul nasterii: 1975

Studii: 
1995 – Liceul „N. Tonitza” din Bucuresti, sectia scenografie
1999 – Membru fondator al grupului ECCO
2002 – Absolvent al Academiei de Arte Plastice „Luceafarul” din Bucuresti, sectia pictura, clasa Prof. Teodor Moraru

Expozitii personale:

Pierderea inocentei – Spazio Studio, Bucuresti
Pierderea inocentei – Galeria Frunzetti, Bacau
Insectar – Galeria Orizont, Bucuresti
Micul Paris – Galeria Apollo, Bucuresti
[email protected] de vis – Galeria Caminul Artei, Bucuresti
Urme – Galeria Eforie, Bucuresti
Istoria dansului – Hotel President, Mangalia

Premii:

2010 - Trofeul „ATELIER 35”, Bacau
2008 - „Trofeul micului cititor” pentru ilustrarea cartii „Istorie cu copii si Pars, mata, frunza de gutuie”
2003 – Bursa Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru pictura

Loading...

Comentarii

Newsletter