Cum deszăpezim casa de vacanţă

20 ianuarie 2017 , 1141 afisari

Indiferent dacă o vizitaţi sau nu pe timpul iernii, în funcţie de zona în care este amplasată, casa de vacanţă are nevoie de o întreţinere specială acum.

Citește si: Etape și sfaturi importante pentru montarea pavajului

În primul rând, trebuie să porniţi centrala, pentru a asigura o temperatură constantă la interior, peste limita îngheţului, care să prevină spargerea conductelor de alimentare cu apă şi cu agent termic. În plus, plantele din grădină au nevoie să fie puse la iernat în funcţie de necesităţile lor, însă, de departe, una dintre cele mai stringente probleme este deszăpezirea proprietăţii încă de la prima ninsoare.

Dacă locuinţa de vacanţă se află la munte, trebuie să vă gândiţi serios la găsirea unor metode simple de deszăpezire, la distanţă, a proprietăţii.  

Prima, şi cea mai populară metodă, este tocmirea unui angajat responsabil cu deszăpezirea clasică a curţii, a teraselor şi a aleilor din jurul casei: cu lopata. În funcţie de suprafaţa care trebuie deszăpezită şi de cât de gros este stratul de zăpadă, această procedură poate dura o zi întreagă sau chiar mai multe, aşa că manopera poate costa între 100 şi 200 lei, ţinând cont că o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, acoperită cu un strat de zăpadă gros de aproximativ 30 cm, se deszăpezeşte în vreo trei ore de muncă asiduă, fără pauze.

Citește si: Avantajele fatadelor din piatra naturala

Dacă va începe să ningă din nou, puteţi considera că aţi aruncat banii pe fereastră, pentru că angajatul tocmit pentru această muncă va trebui să ia operaţiunea de la capăt, contra cost. Dacă nu aveţi de gând să ajungeţi prea curând la casa de vacanţă pentru a vă bucura de toate privilegiile proprietăţii, este important să deszăpeziţi aleea de acces până la intrarea în casă şi până la magazia de unelte şi lemne, terasele şi o suprafaţă de 10-15 cm în jurul casei, pentru ca umiditatea să nu afecteze soclul construcţiei şi pentru a evita apariţia infiltraţiilor.

În plus, daţi-i indicaţii clare persoanei responsabile să înlăture şi depozitele de zăpadă de pe acoperiş, dar şi de pe celelalte construcţii din gospodărie. Dacă a nins consistent, puneţi-l să scuture şi brazii, gardul viu şi arbuştii din grădină de depozitele mari de zăpadă, pentru că greutatea acestora ar putea să le rupă crengile sau să le strice forma armonioasă.

Citește si: Cea mai nouă tehnologie Tesla: acoperișul solar

Faceţi-vă stoc de sare şi nisip la casa de vacanţă pentru a veni în sprijinul activităţilor clasice de deszăpezire. Deşi sarea împiedică formarea gheţii şi o poate topi mai repede, ar trebui să o împrăştiaţi cu atenţie, pentru că poate coroda fierul şi betonul. Nisipul, pe de altă parte, nu topeşte gheaţa, dar este un material abraziv, care asigură o bună aderenţă pe gheaţă, chiar şi atunci când e prea frig pentru ca sarea să mai aibă vreun efect. În lipsa nisipului, puteţi utiliza şi rumeguş. Ideal ar fi să împrăştiaţi nisipul sau sarea pe trotuare imediat după ce se opreşte ninsoarea şi aţi dat zăpada la o parte. În felul acesta, evitaţi formarea unor straturi prea groase de gheaţă, care vă pot da multe bătăi de cap.

Citește si: 8 modele de garaje moderne

Dacă aveţi la dispoziţie un buget mai mare pentru deszăpezire şi vă place să nu depindeţi de nimeni, este momentul să montaţi un sistem de cabluri radiante pe alei, rampe de acces, terase şi pe soclul casei. Aşa veţi scăpa de zăpadă fără nicio bătaie de cap, doar prin apăsarea unui buton de la distanţă. De asemenea, există sisteme mult mai inteligente, dotate cu senzori de temperatură şi umiditate care pornesc degivrarea ori de câte ori va ninge. Cablurile radiante sunt rezistente la umiditate şi frig şi se încorporează în suprafaţa pe care doriţi să o deszăpeziţi. Conductorul se încălzeşte atunci când este parcurs de curentul electric, iar zăpada şi depozitele de gheaţă se topesc în mod automat, fără niciun efort din partea proprietarului. De regulă, se dimensionează la 15-30 W/ml. Cablurile radiante se pot instala în nisip sau beton, direct sub suprafaţa care trebuie degivrată. Instalarea în nisip se face dacă acesta are o granulaţie de 0,063 – 2 mm. Acest nisip se aşază în strat subţire peste sistemul încălzitor, astfel evitându-se deteriorarea instalaţiei. Peste acest strat de nisip se adaugă beton, asfalt sau plăci ceramice, în funcţie de opţiunea beneficiarului. Montajul în beton se face prin poziţionarea cablului electric pe o plasă de tip Buzău.

Acoperişuri, jgheaburi şi burlane
Un sistem similar se poate folosi şi pentru dezgheţarea acoperişurilor, a jgheaburilor şi a burlanelor. Senzorii vă informează, chiar şi la distanţă, în permanenţă atât în privinţa temperaturii aerului, cât şi a umidităţii locale, aşa că veţi şti ori de câte ori ninge. Alimentarea se face la 220 V – o putere de 20 W pe metru liniar de cablu este suficientă, în condiţiile climei din România. Montarea cablurilor este atât de uşoară, încât poate fi executată fără nicio problemă chiar de către proprietarul clădirii. Cablul se montează aparent (la vedere), în jgheaburi şi burlane, cu ajutorul unor cleme de fixare, fără să fie nevoie de vreo protecţie suplimentară. Cu ajutorul acestor cabluri, este îndepărtată complet posibilitatea formării ţurţurilor sau a maselor de zăpadă compacte, tasate, care ar putea cădea pe trotuar sau în interiorul proprietăţii, provocând daune sau accidente grave. Acelaşi tip de cabluri poate fi utilizat şi pentru menţinerea unor temperaturi constante în conductele aflate în aer liber, prin înfăşurarea conductelor cu risc de îngheţ.

Citește si: Feerie în aer liber

Pentru acoperiş există şi o variantă mai ieftină de protecţie împotriva depozitelor de zăpadă. Elemente precum parazăpada şi sfârtecatorul de zăpadă ajută la evitarea accidentelor generate de căderile de falii masive de zăpadă sau gheaţă de pe acoperiş, dar şi la o mai bună izolare naturală a casei.

Parazăpezile, elemente care menţin masa de zăpadă pe acoperiş, sunt recomandate în cazul caselor situate în zonele de deal şi şes, în timp ce sfârtecătoarele, accesorii care sparg blocurile de zăpadă şi gheaţă formate, sunt mai potrivite pentru casele cu acoperiş înalt şi abrupt din zonele montane. Astfel, parazăpada menţine zăpada pe imobil şi nu o lasă să cadă, evitând accidentele şi, foarte important, ajutând la izolarea termică, ştiut fiind faptul că zăpada este un izolator natural extrem de bun. Prin menţinerea ei pe un acoperiş bine montat sau renovat, care nu permite infiltraţiile, se va pierde mult mai puţină căldură prin acoperiş. Acest lucru se aplică în cazul unor depozite de zăpadă moderate, care nu afectează structura de rezistenţă a acoperişului. Sfârtecatoarele contribuie la zdrobirea blocurilor de gheaţă şi zăpadă care se pot forma pe acoperişul caselor cu acoperiş abrupt, din zonele montane. Între stratul de zăpadă şi acoperiş se formează un strat de gheaţă, deoarece căldura pe care o emană casa topeşte zăpada. Seara, când scade temperatura exterioară, apa formată pe timpul zilei îngheaţă, favorizând desprinderea şi căderea zăpaezii de pe acoperiş.


Munca fizică a unui angajat poate fi uşurată substanţial cu ajutorul unor unelte electrice speciale. O freză de zăpadă autopropulsată costă între 2.000 şi 10.000 lei. Dacă aveţi deja o motosapă, o soluţie mecanică mai ieftină este montarea pe aceasta a unei lame speciale pentru zăpadă. Pentru cei care au curţi de mari dimensiuni, o suflantă poate reprezenta o soluţie foarte comodă pentru îndepărtarea zăpezii care tocmai s-a aşternut. O suflantă eficientă costă în jur de 1.200 lei.

Citește si: Grătar portabil pentru balcon sau terasă

Text: Simona Popa

Loading...

Comentarii

Newsletter