Alegerea fosei septice pentru zonele fără canalizare

17 iunie 2016 , 1763 afisari

Farmecul unei case de vacanţă este dat de peisajul care o înconjoară, aşa că, dacă nu alegeţi un teren din centrul unei staţiuni turistice dezvoltate, aproape sigur va trebui să treceţi la capitolul cheltuieli şi achiziţionarea sau construirea unei fose septice, care să vă permită să vă bucuraţi de confortul unei băi moderne şi al unei bucătării cu toate utilităţile.

Fosele septice pot fi realizate din beton, fibră de sticlă sau polietilenă şi pot avea două sau chiar mai multe compartimente interioare, care le permit o funcţionare adecvată, fără a fi nevoie de intervenţia proprietarului mai devreme de 12-18 luni.

Fosele septice turnate la faţa locului se realizează prin montarea unui cofraj din lemn, urmată de turnarea betonului în interiorul acestuia. Sunt asemănătoare cu fundaţia unei case, dar tind să devină depăşite.

Există şi fose septice din plăci prefabricate, cu fante, din beton armat. Acestea sunt realizate în fabrică şi montate la faţa locului. O altă variantă pentru care puteţi opta o reprezintă fosele septice ecologice, din PVC sau fibră de sticlă, cu sistem de filtrare a apei, care este deversată în sol, fără a polua mediul. Acestea funcţionează după acelaşi principiu, dar pot fi achiziţionate de la mai multe firme producătoare, la preţuri care pornesc de la 950 de lei.

Preţul scăzut nu trebuie să fie însă singurul criteriu de alegere a fosei septice potrivite pentru casa de vacanţă. Mai trebuie să aveţi în vedere ca aceasta să aibă o autonomie cât mai mare şi să funcţioneze fără să fie nevoie să o verificaţi prea des, ţinând cont că nu vă petreceţi multe zile aici. Unii producători au în portofoliu modele tricamerale, special concepute pentru locuinţele în care nu se stă permanent, aşa cum sunt casele de vacanţă.

O fosă septică tricamerală are următoarea compartimentare: decantorul primar al grosierului, decantorul secundar-separatorul (care are rolul de separator de grăsimi în compartimentul decantorului primar), camera de limpezire şi sistemul de drenaj (o componentă esenţială a sistemului de epurare pentru protecţia mediului şi a pânzei freatice). Acest aspect ar trebui să vă preocupe în mod deosebit, dacă aveţi casa de vacanţă situată într-o zonă în care mediul este nealterat de poluare şi doriţi să contribuiţi la menţinerea sănătăţii sale.

Volumul minim al fosei septice se stabileşte în următorul mod: numărul de locuitori x 150 litri/zi x 3 zile. Iată un exemplu pentru o familie compusă din patru membri: 4 x 150 x 3 = 1.800 litri. Va trebui, însă, să fiţi siguri că fosa face faţă şi unor cantităţi sporite de apă menajeră, mai ales că, în cazul unei case de vacanţă, invitaţii sunt nelipsiţi. Cei mai mulţi producători construiesc fose de 3.000, 4.000, 5.000 de litri, aşa că trebuie să alegeţi fosa cu o capacitate imediat superioară celei ce v-a rezultat din calcule, la care aţi adăugat sporul ocazional.

La fel de important este ca, indiferent de materialul din care este realizată fosa septică, să respectaţi întocmai cotele de adâncime specificate de producător şi să apelaţi la o echipă specializată pentru instalarea acesteia.

12 lucruri esenţiale de care trebuie să ţineţi cont  

1. Fosele din polietilenă trebuie montate în sol numai după ce au fost în prealabil umplute cu apă. Astfel, va fi echilibrată presiunea dată de pământ, iar racordurile vor fi protejate.
2. Pentru a stimula acţiunea bacteriilor anaerobe, ce dizolvă materiile decantate în gaze, este recomandabil să utilizaţi puţin noroi dintr-o fosă septică veche.
3. Evacuarea apei din fosă trebuie să se facă printr-un tub de dimensiuni mai mici, pentru a se elimina numai apele, fără spumă sau grăsimile plutitoare.
4. Este bine ca rezervoarele să fie montate în acelaşi plan, pentru a se asigura un control mai bun al lichidului.
5. Asiguraţi corespunzător evacuarea gazelor, deoarece acumularea lor necontrolată poate produce explozii.
6. Apele pluviale nu trebuie canalizate spre fosa septică sau aduse prin drenuri.
7. Fosa trebuie amplasată într-un loc accesibil, astfel încât să se poată executa periodic operaţiunea de vidanjare.
8. Vidanjarea trebuie să se facă atunci când noroiul ocupă o treime din depozit şi jumătate din adâncimea totală.
9. Este recomandat să nu se realizeze o vidanjare totală, ci să se mai păstreze aproximativ 10% din noroi.
10. Pentru a prelungi perioada de vidanjare a fosei septice, adăugaţi lunar în fosă un bioactivator de curăţare. Acesta are rolul de a grăbi procesul de sedimentare şi de a elimina mirosurile neplăcute.
11. După vidanjare, fosele septice ecologice trebuie umplute cu apă şi curăţate, iar cele neecologice trebuie igienizate şi cu soluţii dezinfectante sau pe bază de sodă.
12. Verificaţi periodic fosa prin gura de vizitare cu care aceasta trebuie să fie prevăzută de la început. Astfel, vă veţi da seama dacă trebuie să o goliţi, dacă sistemul de tuburi nu a fost colmatat şi dacă este mufată etanş.


Cum funcţionează o fosă septică ecologică?
În primul compartiment al fosei se acumulează întreaga cantitate de apă uzată şi, tot aici, materiile solide suferă o fermentaţie bazică. În urma acestui proces chimic, are loc o emisie de oxid şi bioxid de carbon, ce are ca efect producerea de hidrogen sulfurat şi metan. Materiile solide se depun, iar gazele se elimină prin conducte de aerisire. Apa menajeră curăţată sumar, în acest prim compartiment, trece în al doilea compartiment, în care se continuă epurarea fluidului. După aproximativ trei zile, apa curăţată de substanţele nocive mediului va fi evacuată printr-un sistem de drenare subteran, alcătuit din nisip şi pietriş mediu, care funcţionează ca un filtru natural. Resturile solide adunate în primul compartiment vor fi vidanjate la un anumit interval de timp, determinat de numărul de membri al familiei, de capacitatea fosei şi de temperatura ambiantă, care influenţează reacţiile anaerobe din primul recipient.

Articol peluat din revista Casa Mea. 

Text: Simona Popa

 

 

  

Loading...

Comentarii

Newsletter